Spre Tine strig Doamne
Traian Dorz - Cântările Dintâi
Doamne,
cât de multe toamne
şi câţi ani amari trecură
şi-un copil pe căi străine
rătăceşte fără Tine
îl tot chemi, dar el nu vine
l-am văzut pe căi de ură
prea amare toamne,
Doamne.
Demult,
am stat odată să Te-ascult
şi-am auzit o clipă
un glas duios, un glas durut:
- întoarce-te copil pierdut!
- Dar glasul nu l-am cunoscut
şi iar pe neagra lor aripă
s-au dus al relelor tumult
mai mult.
Dar az’
din ochi îmi curg fără zăgaz
pe faţă lacrimi multe,
mi-aduc aminte şi suspin
o, cât sunt Doamne de străin
în lacrimi jalea mi-o alin
nu-i nimeni să m-asculte
spre Tine strig la greu necaz
şi az’.
Şi vin
cu cel mai dureros suspin
să-Ţi cer iar mângâiere:
Primeşte Doamne-un fiu pribeag
ce caută iar al casei prag
pierdutul anilor şirag
să-i ierţi Părinte-Ţi cere
şi lasă-n sufletu-mi străin
alin...