Stăpânul ascultării mele
Traian Dorz - Cântarea Cântărilor mele
Stăpânul ascultării mele
ce har ai Tu și ce frumseți, -
de ce nu pot să-Ți aflu seamăn
în tot ce-n lume-i mai de preț!
De ce nu pot afla nici nume
nici chip în cer sau pe pământ
nimic să-Ți poată fi alături
de fericit, de drag și sfânt.
Nimic nu-Ți seamănă Iubirii
ce Tu în inimă-mi aprinzi
nimic frumseții și cântării
cu care sufletu-mi cuprinzi!...
- Ce frumuseți și har trezește
ivirea mugurilor cruzi
când puii roadelor vieții
în sânuri gângurind le-auzi!
Ce farmec minunat și tainic
e în al razei cald îndemn
ce-nvie și arată lumii
al păcii și iubirii semn!
În tot ce e frumos - și-n toate
e-un farmec minunat și sfânt
ce-n inimă, privind, coboară
puternic raiul pe pământ.
Dar parcă toate de pe lume
și poate că și-n Cer la fel
au numai câte-un singur farmec
sau har... și-n veci rămân cu el.
Pe când Tu, al Iubirii Soare
Tu, al Cântării dulce Foc
Tu, Dorul dorurilor mele
le-ai veșnic toate la un loc!