Statornică-i blândeţea

Statornică-i blândeţea din glasul Tău Isus,

în Cerul Tău surâsul e fără de apus,

în Duhul Tău alinul e-un nesfârşit fior

Tu eşti balsamul dulce pe toate câte dor.

Statornic e izvorul din care-mi curgi mereu

prin albia prea-plină a sufletului meu

Tu-mi re-noieşti rodirea sfinţindu-mi-o divin

Tu-mi umpli necuprinsul cu zări ce vin şi vin.

Statornică-i lumina ce-o treci prin ochii mei

când cerul fericirii se reazemă în ei

Tu re-noieşti seninul cel limpede şi-afund

în care-mbrăţişarea iubirii mi-o ascund.

Statornică-i frumseţea a tot ce-mi dai mereu

Divin şi Veşnic Soare al sufletului meu

prin tot ce gust eşti dulce, prin tot ce simt eşti dor

- uneşte-mă cu-acestea pe veşnicia lor.