Tatăl vostru Avraam a săltat de bucurie că are să vadă ziua Mea: a văzut-o şi s-a bucurat.
Fiecărui om îi place să se mândrească cu înaintaşii săi, cu părinţii şi strămoşii lui.
Nu este om pe care faptele mari ale părinţilor săi, să nu-l facă să se laude cu el către alţii cu ele şi cu ei.
Noi înşine ne lăudăm mereu cu credinţa înaintaşilor noştri,
cu faptele lor mari şi sfinte, a căror mărturii ne-au rămas până astăzi nu numai în istorie, ci şi în lăcaşuri de închinare,
în învăţături sănătoase,
în obiceiuri creştineşti şi evlavioase,
şi în moştenirea duhovnicească atât de valoroasă şi scumpă...
O, ce mari înaintaşi am avut şi noi în credinţa noastră şi în neamul nostru.
Când ne apropiem de viaţa şi de faptele lor,
când privim cu băgare de seamă urmele lor şi dovezile lor rămase până astăzi printre noi,
- inima noastră se umple de mândrie.
Dar ar trebui să ni se umple şi de ruşine şi de întristare în acelaşi timp. Căci dacă într-adevăr faptele lor mari şi plăcute lui Dumnezeu au lăsat dovezi zguduitoare despre credinţa şi ascultarea lor de El,
despre statornicia şi cinstea lor în voia lui Dumnezeu aşa cum au ştiut-o ei,
- azi când vedem ce departe suntem noi de o astfel de credinţă şi trăire, trebuie să ni se umple inima de durere şi ochii de lacrimi.
O, dacă am întoarce mai des şi mai atenţi inima spre înaintaşii noştri,
dacă am răsfoi mai cu respect filele istoriei lor,
şi dacă am privi mai cu cutremur urmele şi ruinele sfinte pe care ni le-au lăsat ei,
lăcaşurile, învăţăturile lor izvorâte dintr-o credinţă puternică în Dumnezeu,
poate că faptele lor ne-ar trezi şi pe noi şi am ajunge să trăim mai demni şi mai vrednici de părinţii noştri, de Dumnezeul lor.
O Dumnezeul Părinţilor Credinţei noastre şi al Trecutului nostru credincios şi eroic,
Te rugăm trezeşte şi în noi, cei de astăzi şi în toţi ai noştri din viitor,
dragostea şi respectul pentru Tine al marilor noştri înaintaşi
pentru ca având mereu ca o pildă strălucită înaintea ochilor noştri faptele lor de credinţă (Evrei 13, 7),
să ne străduim să le urmăm credinţa lor în Tine,
pentru ca şi cei care vin după noi, să poată privi la faptele noastre în felul acesta
şi astfel să fim cu toţii vrednici de Tine,
şi de respectul copiilor noştri
şi de memoria înaintaşilor sfinţi.
Amin.