Te-am lăudat din buze
Traian Dorz - Cântări Nemuritoare
Te-am lăudat din buze Doamne
şi Te-am cântat frumos cândva,
- era atât avânt în toate
doar suflet prea puţin era.
Ştiam să-Ţi spun cuvinte nalte
cu grai smerit şi grav ştiam
- aveam atâtea-n rugăciune
doar suflet prea puţin aveam.
Primeam cu drag să-mi vii în casă
şi chiar să stai la masă vream
- aveai loc larg în toate-a mele
- doar sufletul prea strâmt l-aveam.
Cu largă mână, zeciuiala
şi darul, la altar, duceam
- Îţi dam atât din toate-a mele
doar suflet prea puţin Îţi dam.
... Iar astăzi, Doamne, când Cuvântul
îmi luminează tot ce fac
văd ce zadarnice-mi sunt toate
când sufletu-i de har sărac.
Şi-atât aş vrea să n-am nimica
din tot ce m-a-nşelat cândva
- să nu mai cred că-n loc de suflet
mai pot să-Ţi dărui şi-altceva!...