Ținta - cei credincioși
Traian Dorz - Cântările Roadelor
Cei credincioși știu totdeauna unde se duc
și unde-ajung,
chiar dacă nu știu totdeauna pe unde-i duce
drumul lung.
E-adevărat că drumul duce prin loc
mereu necunoscut,
dar urmele pe care mergem pe el, le știm
de la-nceput.
Întreagă calea vieții noastre e un urcuș
necontenit
prin umbra și lumina Crucii, când dureros,
când fericit.
Prin umbra și lumina Crucii, căci amândouă
au un preț,
atât de scump pentru primirea
și pacea veșnicei vieți.
Ades ni-e drumul cu tuneluri ce-ntunecate par
și lungi,
puțină-i liniștea pe cale, dar nesfârșită-i
unde-ajungi.
O perioadă luminoasă urmează alteia de scrum
cum după-o vreme-mbelșugată, ani lungi de
foamete pe drum.
După o rodnică recoltă urmează ani săraci
la strâns
și după-o mare pescuire un timp de cernere și plâns.
Căci amândouă sunt de lipsă
și amândouă au un preț
atât de mare spre-a ajunge
la Ținta veșnicei vieți...
Dar și în umbră și-n lumină
să fie ochiul nostru treaz
mereu mai harnic, către Țintă
s-alerge sufletul viteaz.
Întreaga inimă să fie puternic strânsă
de Hristos,
cu El,
prin El
și pân-la Dânsul, vom merge-atunci
armonios.
El ne-a deschis odată ochii
și inima ne-a-nflăcărat
ca să iubim tot ce e nobil,
frumos
și bun
- și-adevărat.
Hristos ne-nsuflețește pururi spre tot ce-i nalt
și sfințitor
s-alegem drumul greu al Slavei,
în locul altui mai ușor.
... O Scump Mântuitorul nostru
Izvorul Veșnicei Iubiri
și-al năzuințelor curate,
Modelul sfintelor trăiri.
Tu Cauza bucuriei noastre, Tu Ținta noastră
cea dintâi
vrem Ținta noastră cea din urmă, mai strălucit
să ne rămâi.
Dorim la Tine să ajungem
și pe pământ și-n Cer,
cu drag
dar pân-la Tine, Ținta noastră, ne fii Tu drum,
ne fii Tu steag.
Căci fericiți suntem cu Tine, ori de-odihnim, ori de-alergăm
și-atunci când Te căutăm Isuse
și când
- transfigurați -
Te-aflăm.
Căci dacă n-am fi-aflat ce bun ești, nu Te-am dori
neîncetat
și nici nu Te-am căuta Isuse mereu, -
de nu Te-am fi aflat.
De-aceea calea vieții noastre este-un urcuș
necontenit
în umbra și lumina Crucii,
și dureros
și strălucit.
Dar suntem fericiți cu Tine ori e furtună
ori senin
căci și pe cale și la Capăt, ni-e totul har, deplin
deplin...