Trec anii...
Traian Dorz - Cântările Căinței
Trec anii buni, trec anii răi ca norii peste creste
şi vine-o zi când nici gândeşti cu-a morţii neagră veste
trec anii tari, trec anii slabi ca umbrele grăbite
şi vine clipa când rămân privirile-mpietrite.
Trec anii sănătoşi şi vin cei plini de suferinţe
ce bine-ar fi să ni-i scutim de-amarele căinţe
când anii faptelor i-avem, ce har e-a face bine
căci vin şi anii când ai vrea, dar nu mai are cine.
Trec anii florilor şi vin ai poamelor frumoase
ferice-acei cu pomii plini de roadele mănoase
căci anii de cules sosesc, - să le-mplinim dobânda
căci vine Cel ce ne-a sădit, cu slava ori osânda.
Trec şi-anii cei amari şi vin şi anii bucuriei
ferice-acei ce mor primind răsplata Veşniciei
căci anii plânsului sunt scurţi, - dar ai cântării sfinte
pentru acei ce şi i-au strâns, stau nesfârşit nainte!