Viitorul și răspunderea lui
Traian Dorz - Și acum să facem
1 - După cum Trecutul a avut o mare răspundere pentru Prezent, tot așa Prezentul are o și mai mare răspundere pentru Viitor. Părinții noștri au făcut tot ce au putut face pentru a ne pregăti nouă un prezent fericit.
Dar ce pregătim noi viitorului?
2 - Secolele trecute ne-au pregătit nouă celor de azi atâtea mijloace prin care să ne facă viața noastră cât mai luminoasă! Tiparul, energia, viteza...
Ce viitor pregătim noi urmașilor noștri prin aceste trei forțe care au devenit niște monștri amenințând însăși existența și a noastră cu a lor?
3 - Fiecare părinte, fiecare conducător, fiecare cap de familie, de școală, de instituție - și pân-la la urmă fiecare individ, avem o răspundere proporțională cu locul pe care îl ocupăm în omenire. Și chiar dacă numai un singur suflet se ia după tine, trebuie să te cutremuri de răspunderea pentru viața lui, - unde îl duci, ce faci din el!
4 - Te căsătorești și întemeiezi o familie? - bine faci. Dar mai întâi fii conștient de marea răspundere pentru ceea ce faci. Își va lega de tine viața o altă ființă, care va fi soția ta, unica ființă care trebuie să-ți fie și să-ți rămână pe totdeauna aceeași. Ea se va alipi de tine cu încredere și iubire, supunându-ți viața ei și punând în mâna ta soarta sa.
Ce hotărâre iei față de răspunderea aceasta unică? Cât ești de gata să te sacrifici pe tine pentru fericirea ei față de care ai o răspundere mai mare ca de viața ta?
5 - Veți avea copii? Și mai bine faceți! Copiii sunt nu numai bucuria și viitorul vostru, dar și datoria voastră cea mare față de care aveți o răspundere unică.
Cum vă pregătiți pentru venirea copiilor voștri? Ce mijloace și ce atmosferă le veți pregăti, pentru a vă împlini amândoi și în măsura corespunzătoare, misiunea de părinți?
6 - Ai ajuns sau ești pe cale să ajungi în vârful unor piramide umane, mai mari sau mai mici? Vezi, fii atent, oricine ai ajuns sau vei ajunge, încarcă-te mai întâi cu marea sarcină a răspunderii pentru cei în fruntea cărora ai ajuns ori vrei să ajungi. Nu-i încărca pe ei ci mai întâi încarcă-te pe tine. Dă tu mai întâi, apoi cere totdeauna altora mai puțin decât ai dat tu.
Cu cât va fi mai greu acum de tine, cu atâta va fi mai ușor pentru alții. Dar cu cât vei face acum să fie mai greu de alții, cu atâta va fi în curând și pe veci de tine.
7 - Ești un învățător - și ai ucenici? Ești un scriitor - și ai cititori? Ești un păstor și ai o turmă?
În oricare loc ai fi, ai o mare răspundere față de cei pe care îi îndrumi... Învață pe ucenicii tăi cu tot sufletul tău blând și curat. Scrie operele tale numai cu lacrimile și cu genunchii tăi... Hrănește-ți turma ta numai cu sângele și sudoarea ta.
Abia atunci ți-ai împlinit datoria și răspunderea.
8 - În felul acesta chiar dacă vei avea vreun ucenic nereușit, dacă vei avea și un cititor netrebnic, dacă vei avea și un păstorit ticălos - nu te mira. Și Hristos a avut un ucenic blestemat. Și pierzarea are totdeauna un fiu între apostoli. Dar aceasta să fie numai din vina lui însuși, nu din a ta.
9 - Învață pe ucenicii tăi, exact cu cuvintele cu care te-a învățat pe tine maestrul tău, aceasta este datoria ta. Dacă îi poți învăța ceva mai mult și ceva mai bine, asta va fi meritul tău.
10 - Inspiră pe fiecare cititor al tău prin fiecare operă a ta spre frumusețea și curăția gândurilor și imaginației sale așa cum îngerii lui Dumnezeu ar vrea să-ți inspire pe soția ta și pe copiii tăi.
Fă-ți pe cititoarele tale să fie așa cum ai vrea să-ți fie fetița ta.
Atunci vei putea sta liniștit în fața conștiinței tale, în fața conștiinței lor și în fața Judecății lui Hristos.
11 - Păstorește-l pe fiecare ascultător al tău numai la pășunile vii și la apele curate ale Cuvântului lui Dumnezeu, arătându-i de fiecare dată cu exemplul vieții tale așa cum a făcut Învățătorul și Păstorul Sfânt. Și urmașii Lui asemănători cu El.
Atunci vei putea da cu bucurie seama de fiecare oiță și mielușel.
12 - Oamenii urii formaliste și cei ai dezbinării confesionaliste au făcut și fac cel mai mare rău societății și credinței. Unii împiedică total pe cei ce vor să vină la Hristos, iar ceilalți îi derutează și îi rătăcesc pierzător pe cei care au venit la El.
Cei care își doresc mântuirea și vor să-și salveze viitorul, trebuie să se ferească de ei.
13 - Nenorocirile noastre pe de-o parte, - și șiretenia străinilor pe de altă parte, au făcut să cadă mulți dintre noi și să se piardă...
Șiretenia este de două ori mai vinovată când se folosește de nenorocirea celui pe care îl înșală.
14 - Ce vinovat, dar și ce primejdios este fratele viclean, fratele mincinos, fratele ascuns. El este ca șarpele care infectează orice atinge și atacă totdeauna numai pe ascuns și numai să nimicească.
L-ai zdrobi, dar zici că-i frate. L-ai ierta - și zici că-i șarpe. Doamne, numai Tu știi bine ce să faci cu el.
15 - Trebuie să ne pregătim continuatorii. Fiecare dintre noi care am avut o casă, care am purtat un steag, care am împlinit o slujbă, care am stăpânit o moștenire, care am mânuit o unealtă, - trebuie să ne pregătim un continuator, trebuie să ne lăsăm un urmaș și trebuie să ni-l alegem și să ni-l pregătim bine.
16 - Avuția pământească trebuie să ne-o împărțim cu dreptate și din timp urmașilor noștri trupești, cu toată grija ca să nu se simtă nedreptățit nici unul dintre ei.
Înțelept este părintele care face din timp această bună și dreaptă împărțire între fiii săi, pentru ca nu cumva plecând fără să-și pună în rânduială aceste lucruri, să rămână în urmă între ai săi numai certuri și ură, cum s-a întâmplat cu mulți.
Mult-puțin, cât ai avut, împarte-le cu dreptate din timp. Numai atunci mori liniștit.
17 - Avuția sufletească n-o lăsa la fiii tăi trupești, căci o vor batjocori și o vor călca în picioare, făcând păcatul contra lucrurilor sfinte de care și tu vei fi vinovat... Fiindcă n-ai știut să pui din timp la adăpost cadourile care nu erau ale tale, dar de care tu dispuneai.
Mulți urmași trupești au pus pe foc avuția sufletească rămasă după părintele lor care n-a avut grijă din timp să nu lase mărgăritarele lui Dumnezeu, în picioarele porcilor și în ghearele câinilor, care le-au sfârtecat și le-au murdărit.
Nelegiuirea au făcut-o ei, - dar el le-a pregătit-o - fiindcă trebuia să prevadă că ei așa vor face.
18 - După cum ți-ai pregătit cu grijă și din timp moștenitori trupești, tot așa pregătește din timp și încă mai cu grijă - moștenitori sufletești.
Oricât de mică avere ai fi primit de la Domnul și oricât de puțină răspundere în Lucrarea lui Dumnezeu ai fi purtat, - nu-ți lăsa locul gol și nu-ți lăsa avuția fără urmași care s-o prețuiască și care s-o ducă mai departe.
19 - Roagă-te mult și cere-I lui Dumnezeu cu toată puterea răspunderii tale față de moștenirea Lui, - să-ți aleagă și să-ți pregătească El Însuși pe cel ce te va urma.
Iar după aceea tot timpul caută să-i pregătești și tu cât este puterea și partea ta, pe toți cei din jurul tău ca și cum fiecare dintre ei ar fi acela.
20 - La timpul potrivit Duhul Domnului îți va arăta urmașul. Iar după aceea tu însuți începe să te micșorezi în fața lui pentru ca el să crească în fața tuturor celor pe care va trebui să-i conducă.
Fericit vei fi dacă te vei smeri pe tine, orice merite ai fi avut, pentru ca să-l ridici pe el, care va trebui să facă și mai mult pentru Dumnezeu decât ai făcut tu.
Domnul și Dumnezeul nostru, ajută-ne la aceasta pe toți.
Amin.