şi, ca* nişte prunci născuţi de curând, să doriţi laptele** duhovnicesc şi curat, pentru ca prin el să creşteţi spre mântuire,
Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată* de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu.
Şi* voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă** duhovnicească, o preoţie† sfântă, şi să aduceţi jertfe†† duhovniceşti plăcute*† lui Dumnezeu, prin Isus Hristos.
Cinstea aceasta este dar pentru voi care aţi crezut! Dar pentru cei necredincioşi, „Piatra* pe care au lepădat-o zidarii a ajuns să fie pusă în capul unghiului”
Voi însă sunteţi o seminţie* aleasă, o preoţie** împărătească, un neam† sfânt, un popor†† pe care Dumnezeu Şi l-a câştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi puterile minunate ale Celui ce v-a chemat din întuneric*† la lumina Sa minunată;
Preaiubiţilor, vă sfătuiesc, ca* pe nişte străini şi călători, să** vă feriţi de poftele firii pământeşti care† se războiesc cu sufletul.
Să aveţi* o purtare bună în mijlocul neamurilor, pentru ca, în ceea ce vă vorbesc de rău ca pe nişte făcători de rele, prin** faptele voastre bune pe care le văd, să slăvească pe Dumnezeu în† ziua cercetării.
Fiţi supuşi* oricărei stăpâniri omeneşti, pentru Domnul: atât împăratului, ca înalt stăpânitor,
Căci voia lui Dumnezeu este ca*, făcând ce este bine, să astupaţi gura oamenilor neştiutori şi proşti.
Purtaţi-vă ca* nişte oameni slobozi, fără să faceţi din slobozenia aceasta o haină a răutăţii, ci ca nişte robi** ai lui Dumnezeu.
Cinstiţi* pe toţi oamenii; iubiţi** pe fraţi; temeţi-vㆠde Dumnezeu; daţi cinste împăratului!
Căci este un lucru plăcut* dacă cineva, pentru cugetul lui faţă de Dumnezeu, suferă întristare şi suferă pe nedrept.
În adevăr, ce* fală este să suferiţi cu răbdare să fiţi pălmuiţi când aţi făcut rău? Dar dacă suferiţi cu răbdare, când aţi făcut ce este bine, lucrul acesta este plăcut lui Dumnezeu.
Şi la* aceasta aţi fost chemaţi, fiindcă şi Hristos** a suferit pentru voi şi v-a lăsat o pildă†, ca să călcaţi pe urmele Lui.
„El* n-a făcut păcat şi în gura Lui nu s-a găsit vicleşug.”
Când* era batjocorit, nu răspundea cu batjocuri şi, când era chinuit, nu ameninţa, ci Se** supunea dreptului Judecător.
El* a purtat păcatele noastre în trupul Său pe lemn, pentru ca** noi, fiind morţi faţă de păcate, să trăim pentru neprihănire; prin† rănile Lui aţi fost vindecaţi.
Căci eraţi* ca nişte oi rătăcite. Dar acum v-aţi întors la** Păstorul şi Episcopul sufletelor voastre.