Duhul^* lui Dumnezeu a venit peste Azaria, fiul lui Oded,

şi Azaria s-a dus înaintea lui Asa şi i-a zis: „Ascultaţi-mă, Asa şi tot Iuda şi Beniamin! Domnul^* este cu voi când sunteţi cu El; dacă-L^** căutaţi, Îl veţi găsi; iar dacă-L^† părăsiţi, şi El vă va părăsi.

Multă vreme^* Israel a fost fără Dumnezeul cel adevărat, fără^** preot care să înveţe pe oameni şi fără lege.

Dar în mijlocul strâmtorării lor s-au întors^* la Domnul Dumnezeul lui Israel, L-au căutat şi L-au găsit.

În vremurile^* acelea, nu era linişte pentru cei ce se duceau şi veneau, căci erau mari tulburări printre toţi locuitorii ţării:

un^* popor se bătea împotriva altui popor, o cetate împotriva altei cetăţi, pentru că Dumnezeu le tulbura cu tot felul de strâmtorări;

voi dar întăriţi-vă şi nu lăsaţi să vă slăbească mâinile, căci faptele voastre vor avea o răsplată.”

După ce a auzit aceste cuvinte şi prorocia lui Oded, prorocul, Asa s-a întărit şi a îndepărtat urâciunile din toată ţara lui Iuda şi Beniamin şi din cetăţile pe^* care le luase în muntele lui Efraim şi a înnoit altarul Domnului, care era înaintea pridvorului Domnului.

A strâns pe tot Iuda şi Beniamin, şi pe cei din Efraim, din Manase şi din Simeon, care locuiau^* printre ei, căci un mare număr dintre oamenii lui Israel au trecut la el când au văzut că Domnul Dumnezeul lui era cu el.

S-au adunat la Ierusalim în luna a treia a anului al cincisprezecelea al domniei lui Asa. În ziua aceasta,

au^* jertfit Domnului, din prada^** pe care o aduseseră, şapte sute de boi şi şapte mii de oi.

Au făcut^* legământ să caute pe Domnul Dumnezeul părinţilor lor din toată inima şi din tot sufletul lor,

şi oricine^* nu căuta pe Domnul Dumnezeul lui Israel trebuia^** omorât, fie mic, fie mare, fie bărbat, fie femeie.

Au jurat credinţă Domnului cu glas tare, cu strigăte de bucurie şi cu sunet de trâmbiţe şi de buciume;

tot Iuda s-a bucurat de jurământul acesta, căci juraseră din toată inima lor, căutaseră pe Domnul de bunăvoia^* lor şi-L găsiseră. Şi Domnul le-a dat odihnă de jur împrejur.

Împăratul Asa n-a lăsat nici chiar pe mama sa Maaca^* să mai fie împărăteasă, pentru că făcuse un idol Astarteei. Asa i-a dărâmat idolul, pe care l-a făcut praf şi l-a ars lângă pârâul Chedron.

Dar înălţimile^* tot n-au fost îndepărtate din Israel, măcar că inima lui Asa a fost în totul a Domnului în tot timpul vieţii lui.

A pus în Casa lui Dumnezeu lucrurile închinate Domnului de tatăl său şi de el însuşi: argint, aur şi vase.

N-a fost niciun război până la al treizeci şi cincilea an al domniei lui Asa.