Manase avea doisprezece^* ani când a ajuns împărat şi a domnit cincizeci şi cinci de ani la Ierusalim.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, după urâciunile^* neamurilor pe care le izgonise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

A zidit iarăşi înălţimile pe care le dărâmase^* tatăl său, Ezechia. A ridicat altare baalilor, a făcut idoli^** Astarteei, şi s-a închinat înaintea întregii oştiri^† a cerurilor şi i-a slujit.

A zidit altare în Casa Domnului, măcar că Domnul zisese: „În Ierusalim^* va fi Numele Meu pe vecie.”

A zidit altare întregii oştiri a cerurilor, în^* cele două curţi ale Casei Domnului.

Şi-a trecut^* fiii prin foc în valea fiilor lui Hinom; umbla cu^** descântece şi vrăjitorii şi ţinea la el oameni care chemau^† duhurile şi care-i spuneau viitorul. A făcut din ce în ce mai mult ce este rău înaintea Domnului, ca să-L mânie.

A pus^* chipul cioplit al idolului pe care-l făcuse în Casa lui Dumnezeu, despre care Dumnezeu spusese lui David şi fiului său Solomon: „În casa^** aceasta şi în Ierusalim, pe care l-am ales din toate seminţiile lui Israel, Îmi voi pune Numele pe vecie.

Nu voi mai strămuta pe Israel^* din ţara pe care am dat-o părinţilor voştri, numai să caute să împlinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, învăţăturile şi poruncile date prin Moise.”

Dar Manase a fost pricina că Iuda şi locuitorii Ierusalimului s-au rătăcit şi au făcut rău mai mult decât neamurile pe care le nimicise Domnul dinaintea copiilor lui Israel.

Domnul a vorbit lui Manase şi poporului său, dar ei n-au vrut să asculte.

Atunci, Domnul^* a trimis împotriva lor pe căpeteniile oştirii împăratului Asiriei, care au prins pe Manase şi l-au pus în^** lanţuri. L-au legat cu lanţuri de aramă şi l-au dus la Babilon.

Când a fost la strâmtoare, s-a rugat Domnului Dumnezeului lui şi s-a smerit^* adânc înaintea Dumnezeului părinţilor săi.

I-a făcut rugăciuni, şi Domnul, lăsându-Se înduplecat, i-a^* ascultat cererile şi l-a adus înapoi la Ierusalim, în împărăţia lui. Şi Manase a cunoscut^** că Domnul este Dumnezeu.

După aceea, a zidit afară din cetatea lui David, la apus, spre Ghihon^* în vale, un zid care se întindea până la Poarta Peştilor şi cu care a înconjurat^** dealul şi l-a făcut foarte înalt. A pus şi căpetenii de război în toate cetăţile întărite ale lui Iuda.

A înlăturat din Casa Domnului dumnezeii străini^* şi idolul Astarteei, a dărâmat toate altarele pe care le zidise pe muntele Casei Domnului şi la Ierusalim şi le-a aruncat afară din cetate.

A aşezat din nou altarul Domnului, a adus pe el jertfe de mulţumire şi de laudă^* şi a poruncit lui Iuda să slujească Domnului Dumnezeului lui Israel.

Poporul^* jertfea tot pe înălţimi, dar numai Domnului Dumnezeului său.

Celelalte fapte ale lui Manase, rugăciunea lui către Dumnezeul lui şi cuvintele prorocilor^* care i-au vorbit în Numele Domnului Dumnezeului lui Israel sunt scrise în faptele împăraţilor lui Israel.

Rugăciunea lui şi felul în care l-a ascultat Dumnezeu, păcatele şi nelegiuirile lui, locurile unde a zidit înălţimi şi a înălţat idoli Astarteei şi chipuri cioplite înainte de a se smeri sunt scrise în cartea lui Hozai.

Manase a adormit^* cu părinţii săi şi a fost îngropat în casa lui. Şi, în locul lui, a domnit fiul său Amon.

Amon avea douăzeci şi doi^* de ani când a ajuns împărat şi a domnit doi ani la Ierusalim.

El a făcut ce este rău înaintea Domnului, cum făcuse tatăl său, Manase. A adus jertfe tuturor chipurilor cioplite pe care le făcuse tatăl său, Manase, şi le-a slujit.

Şi nu s-a smerit înaintea Domnului, cum^* se smerise tatăl său, Manase, căci Amon s-a făcut din ce în ce mai vinovat.

Slujitorii lui au uneltit^* împotriva lui şi l-au omorât în casa lui.

Dar poporul ţării a ucis pe toţi cei ce uneltiseră împotriva împăratului Amon. Şi, în locul lui, poporul ţării a pus împărat pe fiul său Iosia.