Prezbiterul către aleasa Doamnă și către copiii ei, pe^* care-i iubesc în adevăr – și nu numai eu, ci toți cei ce cunosc adevărul^** –,

pentru adevărul acesta care rămâne în noi și care va fi cu noi în veac:

Harul, îndurarea și pacea să fie^* cu voi din partea lui Dumnezeu Tatăl și din partea Domnului Isus Hristos, Fiul Tatălui, în adevăr^** și în dragoste!

M-am bucurat foarte mult când am aflat pe unii din copiii tăi umblând^* în adevăr, după porunca pe care am primit-o de la Tatăl.

Și acum, te rog, Doamnă, nu^* ca și cum ți-aș scrie o poruncă nouă, ci cea pe care am avut-o de la început: să^** ne iubim unii pe alții!

Și dragostea stă^* în viețuirea după poruncile Lui. Aceasta este porunca în care trebuie să umblați, după cum^** ați auzit de la început.

Căci în lume s-au răspândit mulți^* amăgitori, care^** nu mărturisesc că Isus Hristos vine în trup. Iată^† amăgitorul, iată antihristul!

Păziți-vă^* bine să^** nu pierdeți rodul muncii voastre, ci să primiți o răsplată deplină.

Oricine^* o ia înainte și nu rămâne în învățătura lui Hristos n-are pe Dumnezeu. Cine rămâne în învățătura aceasta are pe Tatăl și pe Fiul.

Dacă vine cineva la voi și nu vă aduce învățătura aceasta, să nu-l primiți în casă și să nu-i^* ziceți: „Bun venit!”

Căci cine-i zice: „Bun venit!” se face părtaș faptelor lui rele.

Aș vrea să vă spun multe^* lucruri, dar nu voiesc să vi le scriu pe hârtie și cu cerneală, ci nădăjduiesc să vin la voi și să vă vorbesc gură către gură, pentru ca^** bucuria noastră să fie deplină.

Copiii surorii tale alese îți^* trimit sănătate. Amin.