1/3
Text:

A DOUA EPISTOLĂ SOBORNICEASCĂ A LUI PETRU

1

Simon Petru, rob și apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credință de același* preț cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului și Mântuitorului nostru Isus Hristos:

2

Harul* și pacea să vă fie înmulțite prin cunoașterea lui Dumnezeu și a Domnului nostru Isus Hristos!

3

Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce privește viața și evlavia, prin* cunoașterea Celui ce** ne-a chemat prin slava și puterea Lui,

4

prin* care El ne-a dat făgăduințele Lui nespus de mari și scumpe, ca prin ele să vă faceți părtași** firii dumnezeiești, după ce ați fugit† de stricăciunea care este în lume prin pofte.

5

De aceea, dați-vă* și voi toate silințele ca să uniți cu credința voastră fapta; cu fapta, cunoștința**;

6

cu cunoștința, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;

7

cu evlavia, dragostea de frați*; cu dragostea de frați, iubirea de oameni.

8

Căci, dacă aveți din belșug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici* leneși, nici neroditori în ceea ce privește deplina cunoștință a Domnului nostru Isus Hristos.

9

Dar cine nu are aceste lucruri este* orb, umblă cu ochii închiși și a uitat că a fost curățit** de vechile lui păcate.

10

De aceea, fraților, căutați cu atât mai mult să* vă întăriți chemarea și alegerea voastră, căci, dacă faceți lucrul acesta, nu veți** aluneca niciodată.

11

În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belșug intrare în Împărăția veșnică a Domnului și Mântuitorului nostru Isus Hristos.

12

De aceea voi* fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar** că le știți și sunteți tari în adevărul pe care-l aveți.

13

Dar socotesc că este drept, cât* voi mai fi în cortul acesta, să** vă țin treji aducându-vă aminte,

14

căci știu* că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul** nostru Isus Hristos.

15

Îmi voi da osteneala dar ca, și după moartea mea, să vă puteți aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.

16

În adevăr, v-am făcut cunoscute puterea și venirea Domnului nostru Isus Hristos nu întemeindu-ne pe niște basme* meșteșugit alcătuite, ci ca unii care am văzut** noi înșine, cu ochii noștri, mărirea Lui.

17

Căci El* a primit de la Dumnezeu Tatăl cinste și slavă, atunci când, din slava minunată, s-a auzit deasupra Lui un glas care zicea: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea.”

18

Și noi înșine am auzit acest glas venind din cer, când eram cu El pe muntele* cel sfânt.

19

Și avem cuvântul prorociei făcut și mai tare, la care bine faceți că luați aminte, ca la o* lumină care strălucește într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă și va răsări luceafărul** de dimineață în inimile voastre.

20

Fiindcă, mai întâi de toate, să știți că nicio* prorocie din Scriptură nu se tâlcuiește singură.

21

Căci nicio* prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci** oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânați de Duhul Sfânt.

Capitol 1 din 3
Folosește săgețile ← → pentru navigare