A DOUA EPISTOLĂ SOBORNICEASCĂ A LUI PETRU
Simon Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către cei ce au căpătat o credinţă de acelaşi* preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos:
Harul* şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos!
Dumnezeiasca Lui putere ne-a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin* cunoaşterea Celui ce** ne-a chemat prin slava şi puterea Lui,
prin* care El ne-a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi** firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit† de stricăciunea care este în lume prin pofte.
De aceea, daţi-vă* şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa**;
cu cunoştinţa, înfrânarea; cu înfrânarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;
cu evlavia, dragostea de fraţi*; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.
Dar cine nu are aceste lucruri este* orb, umblă cu ochii închişi şi a uitat că a fost curăţit** de vechile lui păcate.
De aceea, fraţilor, căutaţi cu atât mai mult să* vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră, căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi** aluneca niciodată.
În adevăr, în chipul acesta vi se va da din belşug intrare în Împărăţia veşnică a Domnului şi Mântuitorului nostru Isus Hristos.
De aceea voi* fi gata să vă aduc totdeauna aminte de lucrurile acestea, măcar** că le ştiţi şi sunteţi tari în adevărul pe care-l aveţi.
Dar socotesc că este drept, cât* voi mai fi în cortul acesta, să** vă ţin treji aducându-vă aminte,
căci ştiu* că dezbrăcarea de cortul meu va veni deodată, după cum mi-a arătat Domnul** nostru Isus Hristos.
Îmi voi da osteneala dar ca, şi după moartea mea, să vă puteţi aduce totdeauna aminte de aceste lucruri.
În adevăr, v-am făcut cunoscute puterea şi venirea Domnului nostru Isus Hristos nu întemeindu-ne pe nişte basme* meşteşugit alcătuite, ci ca unii care am văzut** noi înşine, cu ochii noştri, mărirea Lui.
Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare, la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o* lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul** de dimineaţă în inimile voastre.
Fiindcă, mai întâi de toate, să ştiţi că nicio* prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.
Căci nicio* prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci** oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.