Vai de cei ce trăiesc^* fără grijă în Sion și la adăpost pe muntele Samariei, vai de mai-marii^** aceștia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargă casa lui Israel!…

Treceți^* la Calne^** și vedeți, duceți-vă de acolo până la Hamatul^† cel mare și coborâți-vă în Gat^††, la filisteni. Sunt oare cetățile acestea mai înfloritoare^*† decât cele două împărății ale voastre și este ținutul lor mai întins decât al vostru?…

Credeți^* că ziua nenorocirii^** este departe și faceți să se apropie^† domnia silniciei^††.

Ei se culcă pe paturi de fildeș și stau întinși alene pe așternuturile lor; mănâncă miei din turmă și viței puși la îngrășat.

Aiurează^* în sunetul alăutei, se cred iscusiți ca David^** în instrumentele de muzică.

Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn și nu se întristează de prăpădul^* lui Iosif!

De aceea vor merge în robie în fruntea prinșilor de război și vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătați.

Domnul^* Dumnezeu a jurat pe Sine Însuși și Domnul Dumnezeul oștirilor a zis: „Mi-e scârbă de mândria^** lui Iacov și-i urăsc palatele, de aceea voi da în mâna vrăjmașului cetatea cu tot ce este în ea.”

Și, dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri.

Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, și va întreba pe cel din fundul casei: „Mai este cineva cu tine?”, acela va răspunde: „Nimeni…” Iar celălalt va zice: „Tăcere^*! Căci^** nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!”

Căci iată că Domnul^* poruncește să se dărâme casa cea mare^** și să se facă bucăți casa cea mică.

Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de ați prefăcut judecata în otravă^* și roada dreptății în pelin?

Vă bucurați de lucruri de nimic și ziceți: „Oare nu prin tăria noastră am câștigat noi putere?”

„De aceea, iată, voi ridica^* împotriva voastră, casa lui Israel”, zice Domnul Dumnezeul oștirilor, „un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului^** până la pârâul pustiei.”