Iată binecuvântarea^* cu care Moise, omul^** lui Dumnezeu, a binecuvântat pe copiii lui Israel înainte de moartea lui.

El a zis: „Domnul^* a venit din Sinai Şi a răsărit peste ei din Seir, A strălucit din muntele Paran Şi a ieşit din mijlocul zecilor de mii^** de sfinţi, Având în dreapta Lui focul legii.

Da, El iubeşte^* popoarele; Toţi^** sfinţii sunt în mâna Ta. Ei au stat^† la picioarele Tale, Au primit^†† cuvintele Tale.

Moise^* ne-a dat legea, Moştenirea^** adunării lui Iacov.

El era împărat^* în Israel^** Când se adunau căpeteniile poporului Şi seminţiile lui Israel.

Trăiască Ruben şi să nu moară Şi bărbaţii lui să fie mulţi la număr!”

Iată ce a zis despre Iuda: „Ascultă, Doamne, glasul lui Iuda Şi adu-l la poporul lui. Puternice să-i fie mâinile^* Şi să-i fii ajutor^** împotriva vrăjmaşilor lui!”

Despre Levi a zis: „Tumim^* şi Urim au fost încredinţaţi bărbatului sfânt Pe care l-ai^** ispitit la Masa Şi cu care Te-ai certat la apele Meriba.

Levi a zis despre tatăl său şi despre mama sa: ‘Nu i-am văzut!’ Şi despre fraţii lui: ‘Nu vă^* cunosc!’ Iar de copii n-a vrut să mai ştie. Căci ei păzesc^** Cuvântul Tău Şi ţin legământul Tău;

Ei învaţă^* pe Iacov poruncile Tale Şi pe Israel, legea Ta; Ei pun^** tămâie sub nările Tale Şi ardere-de-tot^† pe altarul Tău.

Binecuvântează tăria lui, Doamne! Primeşte lucrarea^* mâinilor lui! Frânge şalele potrivnicilor lui Şi vrăjmaşii lui să nu se mai scoale!”

Despre Beniamin a zis: „El este preaiubitul Domnului, El va locui la adăpost lângă Dânsul. Domnul îl va ocroti totdeauna Şi se va odihni între umerii Lui.”

Despre Iosif a zis: „Ţara lui va primi de la Domnul, ca semn de binecuvântare^*, Cel mai bun dar al cerului, roua^**, Cele mai bune ape care sunt jos,

Cele mai bune roade ale soarelui, Cele mai bune roade ale fiecărei luni,

Cele mai bune roade din munţii^* cei vechi, Cele mai bune roade de pe dealurile^** cele veşnice,

Cele mai bune roade ale pământului şi din tot ce cuprinde el. Bunăvoinţa^* Celui ce S-a arătat în rug Să vină peste capul^** lui Iosif, Pe creştetul capului domnului fraţilor lui!

El are frumuseţea întâiului născut^* al taurului; Coarnele^** lui sunt cum sunt coarnele bivolului; Cu ele va împunge^† pe toate popoarele, Până la marginile pământului: Ele sunt zecile de^†† mii ale lui Efraim, Ele sunt miile lui Manase.”

Despre Zabulon a zis: „Bucură-te^*, Zabuloane, de alergările tale Şi tu, Isahar, de corturile tale!

Ei vor chema^* popoarele pe munte; Acolo vor^** aduce jertfe de dreptate, Căci vor suge bogăţia mării Şi comorile ascunse în nisip.”

Despre Gad a zis: „Binecuvântat să fie cine lărgeşte pe Gad^*! Gad se odihneşte ca un leu şi sfâşie la braţe şi capete.

El a ales^* cea dintâi parte a ţării, Căci acolo stă ascunsă moştenirea legiuitorului; El a mers cu fruntaşii^** poporului, A adus la îndeplinire dreptatea Domnului Şi poruncile Lui faţă de Israel.”

Despre Dan a zis: „Dan este un pui de leu Care se aruncă^* din Basan.”

Despre Neftali a zis: „Neftali, sătul^* de bunăvoinţă Şi copleşit cu binecuvântări de la Domnul, Ia în stăpânire partea de^** apus şi miazăzi!”

Despre Aşer a zis: „Binecuvântat^* să fie Aşer între copiii lui Israel! Plăcut să fie fraţilor lui Şi să-şi înmoaie^** piciorul în untdelemn!

Zăvoarele tale să fie de fier şi de aramă^* Şi puterea ta să ţină cât zilele tale!

Nimeni^* nu este ca Dumnezeul lui Israel^**, El trece pe ceruri ca să-ţi vină în ajutor, Trece^† cu măreţie pe nori.

Dumnezeul cel veşnic este un loc de adăpost^* Şi sub braţele Lui cele veşnice este un loc de scăpare. El a izgonit^** pe vrăjmaş dinaintea ta Şi a zis: ‘Nimiceşte-l.’

Israel^* este fără frică în locuinţa lui, Izvorul^** lui Iacov este deoparte, Într-o ţară plină de grâu şi de must, Şi cerul^† lui picură roua.

Ferice^* de tine, Israele! Cine^** este ca tine, Un popor mântuit de Domnul, Scutul^† care îţi dă ajutor Şi sabia care te face slăvit? Vrăjmaşii tăi vor face pe prietenii^†† înaintea ta, Şi tu^*† vei călca peste înălţimile lor.”