În Iconia, Pavel și Barnaba au intrat în sinagoga iudeilor și au vorbit în așa fel că o mare mulțime de iudei și de greci au crezut.

Dar iudeii care n-au crezut au întărâtat și au răzvrătit sufletele neamurilor împotriva fraților.

Totuși au rămas destul de multă vreme în Iconia și vorbeau cu îndrăzneală în Domnul, care^* adeverea Cuvântul privitor la harul Său și îngăduia să se facă semne și minuni prin mâinile lor.

Mulțimea din cetate s-a dezbinat: unii erau cu iudeii, alții cu apostolii^*.

Neamurile și iudeii, în învoire cu mai-marii lor, s-au pus în mișcare, ca să-i^* batjocorească și să-i ucidă cu pietre.

Pavel și Barnaba au înțeles lucrul acesta și au fugit^* în cetățile Licaoniei: Listra și Derbe, și în ținutul de primprejur.

Și au propovăduit Evanghelia acolo.

În^* Listra era un om neputincios de picioare, olog din naștere, care nu umblase niciodată.

El ședea jos și asculta pe Pavel când vorbea. Pavel s-a uitat țintă la el, și fiindcă a văzut^* că are credință ca să fie tămăduit,

a zis cu glas tare: „Scoală-te^* drept în picioare.” Și el s-a sculat dintr-o săritură și a început să umble.

La vederea celor făcute de Pavel, noroadele și-au ridicat glasul și au zis în limba licaoniană: „Zeii^* s-au coborât la noi în chip omenesc.”

Pe Barnaba îl numeau Jupiter, iar pe Pavel, Mercur, pentru că mânuia cuvântul.

Preotul lui Jupiter, al cărui templu era la intrarea cetății, a adus tauri și cununi înaintea porților și voia^* să le aducă jertfă, împreună cu noroadele.

Apostolii Barnaba și Pavel, când au auzit lucrul acesta, și-au^* rupt hainele, au sărit în mijlocul norodului și au strigat:

„Oamenilor, de^* ce faceți lucrul acesta? Și noi suntem^** oameni de aceeași fire cu voi; noi vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri^† deșarte^†† la Dumnezeul cel viu, care^*† a făcut cerul, pământul și marea și tot ce este în ele.

El^*, în veacurile trecute, a lăsat pe toate neamurile să umble pe căile lor,

măcar că^*, drept vorbind, nu S-a lăsat fără mărturie, întrucât v-a făcut bine, v-a trimis^** ploi din cer și timpuri roditoare, v-a dat hrană din belșug și v-a umplut inimile de bucurie.”

Abia au putut să împiedice, cu vorbele acestea, pe noroade, să le aducă jertfă.

Atunci, au venit pe neașteptate din^* Antiohia și Iconia niște iudei, care au ațâțat pe noroade. Aceștia, după ce au împroșcat^** pe Pavel cu pietre, l-au târât afară din cetate, crezând că a murit.

Când l-au înconjurat însă ucenicii, Pavel s-a sculat și a intrat în cetate. A doua zi, a plecat cu Barnaba la Derbe.

După ce au propovăduit Evanghelia în cetatea aceasta și^* au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconia și la Antiohia,

întărind sufletele ucenicilor. El îi îndemna^* să stăruiască în credință și spunea că în Împărăția lui Dumnezeu trebuie^** să intrăm prin multe necazuri.

Au^* rânduit prezbiteri în fiecare Biserică și, după ce s-au rugat și au postit, i-au încredințat în mâna Domnului, în care crezuseră.

Au trecut apoi prin Pisidia, au venit în Pamfilia,

au vestit Cuvântul în Perga și s-au coborât la Atalia.

De^* acolo au mers cu corabia la Antiohia, de unde fuseseră încredințați^** în grija harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o săvârșiseră.

După venirea lor, au adunat Biserica și au^* istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei și cum deschisese^** neamurilor ușa credinței.

Și au rămas destul de multă vreme acolo, cu ucenicii.