Când a fost Avram în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani, Domnul i S-a arătat^* şi i-a zis: „Eu^** sunt Dumnezeul cel Atotputernic. Umblă^† înaintea Mea şi fii fără prihană^††.

Voi face un legământ între Mine şi tine şi te voi înmulţi^* nespus de mult.”

Avram s-a aruncat^* cu faţa la pământ şi Dumnezeu i-a vorbit astfel:

„Iată legământul Meu pe care-l fac cu tine: vei fi tatăl^* multor neamuri.

Nu te vei mai numi Avram, ci numele^* tău va fi Avraam, căci^** te fac tatăl multor neamuri.

Te voi înmulţi nespus de mult; voi face din tine neamuri^* întregi şi din tine vor ieşi împăraţi^**.

Voi pune^* legământul Meu între Mine şi tine şi sămânţa ta după tine din neam în neam; acesta va fi un legământ veşnic, în puterea căruia Eu voi fi^** Dumnezeul tău şi al seminţei^† tale după tine.

Ţie şi seminţei tale după tine îţi voi^* da ţara în care locuieşti^** acum ca străin, şi anume îţi voi da toată ţara Canaanului în stăpânire veşnică; şi Eu voi fi^† Dumnezeul lor.”

Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să păzeşti legământul Meu, tu şi sămânţa ta după tine, din neam în neam.

Acesta este legământul Meu pe care să-l păziţi între Mine şi voi şi sămânţa ta după tine: tot ce este de parte bărbătească^* între voi să fie tăiat împrejur.

Să vă tăiaţi împrejur în carnea prepuţului vostru, şi acesta să fie semnul^* legământului dintre Mine şi voi.

La vârsta de opt zile, orice copil de parte bărbătească dintre voi să fie tăiat împrejur^*, neam după neam: fie că este rob născut în casă, fie că este cumpărat cu bani de la vreun străin, care nu face parte din neamul tău.

Va trebui tăiat împrejur atât robul născut în casă, cât şi cel cumpărat cu bani, şi astfel legământul Meu să fie întărit în carnea voastră ca un legământ veşnic.

Un copil de parte bărbătească netăiat împrejur în carnea prepuţului lui să fie nimicit^* din mijlocul neamului său: a călcat legământul Meu.”

Dumnezeu a zis lui Avraam: „Să nu mai chemi Sarai pe nevastă-ta Sarai, ci numele ei să fie Sara.

Eu o voi binecuvânta şi îţi voi da^* un fiu din ea; da, o voi binecuvânta şi ea va fi mama unor neamuri^** întregi; chiar împăraţi de noroade vor ieşi din ea.”

Avraam s-a aruncat cu faţa la pământ şi^* a râs, căci a zis în inima lui: „Să i se mai nască oare un fiu unui bărbat de o sută de ani? Şi să mai nască oare Sara la nouăzeci de ani?”

Şi Avraam a zis lui Dumnezeu: „Să trăiască Ismael înaintea Ta!”

Dumnezeu a zis: „Cu adevărat, nevasta ta Sara^* îţi va naşte un fiu şi-i vei pune numele Isaac. Eu voi încheia legământul Meu cu el, ca un legământ veşnic pentru sămânţa lui după el.

Dar şi cu privire la Ismael te-am ascultat. Iată, îl voi binecuvânta, îl voi^* face să crească şi îl voi înmulţi nespus de mult: doisprezece^** voievozi va naşte şi voi^† face din el un neam mare.

Dar legământul meu îl voi încheia cu Isaac, pe care^* ţi-l va naşte Sara la anul pe vremea aceasta.”

Când a isprăvit de vorbit cu el, Dumnezeu S-a înălţat de la Avraam.

Avraam a luat pe fiul său Ismael, pe toţi cei ce se născuseră în casa lui şi pe toţi robii cumpăraţi cu bani, adică pe toţi cei de parte bărbătească dintre oamenii din casa lui Avraam, şi le-a tăiat împrejur carnea prepuţului chiar în ziua aceea, după porunca pe care i-o dăduse Dumnezeu.

Avraam era în vârstă de nouăzeci şi nouă de ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său.

Fiul său Ismael era în vârstă de treisprezece ani când a fost tăiat împrejur în carnea prepuţului său.

Avraam şi fiul său Ismael au fost tăiaţi împrejur chiar în ziua aceea.

Şi toţi oamenii^* din casa lui: robi născuţi în casa lui sau cumpăraţi cu bani de la străini au fost tăiaţi împrejur împreună cu el.