În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintâi^*, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s-a dus la Abimelec^**, împăratul filistenilor, la Gherar.

Domnul i S-a arătat şi i-a zis: „Nu te coborî în Egipt! Rămâi^* în ţara în care îţi voi spune.

Locuieşte ca străin^* în ţara aceasta. Eu voi^** fi cu tine şi te^† voi binecuvânta, căci^†† toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale şi voi ţine^*† jurământul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.

Îţi voi^* înmulţi sămânţa ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea şi toate neamurile pământului vor fi binecuvântate în sămânţa^** ta, ca răsplată

pentru că Avraam^* a ascultat de porunca Mea şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orânduirile Mele şi legile Mele.”

Astfel, Isaac a rămas la Gherar.

Când îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el^* zicea: „Este sora mea.” Căci îi era frică^** să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca^† era frumoasă la chip.

Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s-a întâmplat că Abimelec, împăratul filistenilor, uitându-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucându-se cu nevastă-sa Rebeca.

Abimelec a trimis să cheme pe Isaac şi i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice: ‘E soră-mea’?” Isaac i-a răspuns: „Am zis aşa, ca să nu mor din pricina ei.”

Şi Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce uşor s-ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta şi ne-ai fi^* făcut vinovaţi.”

Atunci, Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge^* de omul acesta sau de nevasta lui va fi omorât.”

Isaac a făcut semănături în ţara aceea şi a strâns rod însutit^* în anul acela, căci Domnul l-a binecuvântat^**.

Astfel, omul acesta s-a îmbogăţit^* şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, până ce a ajuns foarte bogat.

Avea cirezi de vite şi turme de oi şi un mare număr de robi, de aceea filistenii îl pizmuiau^*.

Toate fântânile pe care^* le săpaseră robii tatălui său pe vremea tatălui său Avraam, filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărână.

Şi Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă de la noi, căci ai ajuns^* mult mai puternic decât noi.”

Isaac a plecat de acolo şi a tăbărât în valea Gherar, unde s-a aşezat cu locuinţa.

Isaac a săpat din nou fântânile de apă pe care le săpaseră robii tatălui său Avraam şi pe care le astupaseră filistenii după moartea lui Avraam, şi le-a pus iarăşi aceleaşi nume^* pe care le pusese tatăl său.

Robii lui Isaac au mai săpat în vale şi au dat acolo peste o fântână cu apă de izvor.

Păstorii din Gherar s-au certat^* însă cu păstorii lui Isaac, zicând: „Apa este a noastră.” Şi a pus fântânii numele Esec, pentru că se certaseră cu el.

Apoi au săpat o altă fântână, pentru care iar au făcut gâlceavă, de aceea a numit-o Sitna.

Pe urmă s-a mutat de acolo şi a săpat o altă fântână, pentru care nu s-au mai certat, şi a numit-o Rehobot, „căci”, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde^* în ţară”.

De acolo s-a suit la Beer-Şeba.

Domnul i S-a arătat chiar în noaptea aceea şi i-a zis: „Eu^* sunt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme^**, căci Eu sunt^† cu tine. Te voi binecuvânta şi îţi voi înmulţi sămânţa din pricina robului Meu Avraam.”

Isaac a zidit^* acolo un altar, a chemat^** Numele Domnului şi şi-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fântână.

Abimelec a venit din Gherar la el cu prietenul său Ahuzat şi cu Picol^*, căpetenia oştirii lui.

Isaac le-a zis: „Pentru ce veniţi la mine voi^*, care mă urâţi şi m-aţi izgonit^** de la voi?”

Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este^* cu tine. De aceea zicem: ‘Să fie un jurământ între noi, între noi şi tine, şi să facem un legământ cu tine!

Anume, jură că nu ne vei face niciun rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum^* eşti binecuvântat de Domnul.’”

Isaac^* le-a dat un ospăţ şi au mâncat şi au băut.

S-au sculat dis-de-dimineaţă şi s-au legat unul cu altul printr-un jurământ^*. Isaac i-a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace.

În aceeaşi zi, nişte robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fântâna pe care o săpau şi i-au zis: „Am dat de apă!”

Şi el a numit-o Şiba. De aceea s-a pus cetăţii numele Beer-Şeba^* până în ziua de azi.

La vârsta de patruzeci^* de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata hetitului Beeri, şi pe Basmat, fata hetitului Elon.

Ele^* au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac şi Rebeca.