În vremea aceea, Iuda a părăsit pe fraţii săi şi a tras^* la un om din Adulam, numit Hira.

Acolo, Iuda a văzut^* pe fata unui canaanit, numit Şua^**. A luat-o de nevastă şi s-a culcat cu ea.

Ea a rămas însărcinată şi a născut un fiu, pe care l-a numit Er^*.

A rămas iarăşi însărcinată şi a mai născut un fiu, căruia i-a pus numele Onan^*.

A mai născut iarăşi un fiu, căruia i-a pus numele Şela^*; Iuda era la Czib când a născut ea.

Iuda a luat^* întâiului său născut, Er, o nevastă numită Tamar.

Er^*, întâiul născut al lui Iuda, era rău înaintea Domnului, şi^** Domnul l-a omorât.

Atunci, Iuda a zis lui Onan: „Du-te la nevasta fratelui^* tău, ia-o de nevastă, ca cumnat, şi ridică sămânţă fratelui tău.”

Onan, ştiind că sămânţa aceasta n-are să fie a^* lui, vărsa sămânţa pe pământ ori de câte ori se culca cu nevasta fratelui său, ca să nu dea sămânţă fratelui său.

Ce făcea el n-a plăcut Domnului, care l-a omorât şi^* pe el.

Atunci, Iuda a zis nurorii sale Tamar: „Rămâi^* văduvă în^** casa tatălui tău până va creşte fiul meu Şela.” Zicea aşa ca să nu moară şi Şela ca fraţii lui. Tamar s-a dus şi a locuit în casa tatălui ei.

Au trecut multe zile şi fata lui Şua, nevasta lui Iuda, a murit. După ce au trecut^* zilele de jale, Iuda s-a suit^** la Timna, la cei ce-i tundeau oile, el şi prietenul său Hira, Adulamitul.

Au dat de veste Tamarei despre lucrul acesta şi i-au zis: „Iată că socru-tău se suie la Timna, ca să-şi tundă oile.”

Atunci, ea şi-a lepădat hainele de văduvă, s-a acoperit cu o maramă, s-a îmbrăcat în alte haine şi a şezut^* jos la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna, căci vedea că Şela se făcuse mare^**, şi ea nu-i fusese dată de nevastă.

Iuda a văzut-o şi a luat-o drept curvă, pentru că îşi acoperise faţa.

S-a abătut la ea din drum şi a zis: „Lasă-mă să mă culc cu tine!” Căci n-a cunoscut-o că era noră-sa. Ea a zis: „Ce-mi dai ca să te culci cu mine?”

El a răspuns: „Am^* să-ţi trimit un ied din turma mea.” Ea a zis: „Îmi dai un^** zălog până îl vei trimite?”

El a răspuns: „Ce zălog să-ţi dau?” Ea a zis: „Inelul^* tău, lanţul tău şi toiagul pe care-l ai în mână.” El i le-a dat. Apoi s-a culcat cu ea şi ea a rămas însărcinată de la el.

Ea s-a sculat şi a plecat; şi-a scos marama^* şi s-a îmbrăcat iarăşi în hainele de văduvă.

Iuda a trimis iedul prin prietenul său Adulamitul, ca să scoată zălogul din mâinile femeii. Dar acesta n-a găsit-o.

A întrebat pe oamenii locului şi a zis: „Unde este curva aceea care stătea aici, la Enaim, pe drum?” Ei au răspuns: „N-a fost nicio curvă aici.”

Adulamitul s-a întors la Iuda şi i-a spus: „N-am găsit-o şi chiar oamenii de acolo au zis: ‘N-a fost nicio curvă aici.’”

Iuda a zis: „Ţină ce a luat, numai să nu ne facem de râs. Iată, am trimis iedul acesta, şi n-ai găsit-o.”

Cam după trei luni, au venit şi au spus lui Iuda: „Tamar, noră-ta, a curvit^* şi a rămas chiar însărcinată în urma curvirii ei.” Şi Iuda a zis: „Scoateţi-o afară ca să fie^** arsă.”

După ce au scos-o afară, ea a trimis să spună socrului său: „De la omul acela ale cui sunt lucrurile acestea am rămas eu însărcinată; vezi^*, te rog, ale cui sunt inelul^** acesta, lanţurile acestea şi toiagul acesta.”

Iuda le-a cunoscut^* şi a zis: „Ea este mai puţin vinovată^** decât mine, fiindcă n-am dat-o^† de nevastă fiului meu Şela.” Şi nu s-a mai împreunat^†† cu ea de atunci.

Când i-a venit vremea să nască, iată că în pântecele ei erau doi gemeni.

Şi, în timpul naşterii, unul a scos mâna înainte; moaşa i-a apucat mâna şi a legat-o cu un fir roşu, zicând: „Acesta a ieşit cel dintâi.”

Dar el a tras mâna înapoi şi a ieşit frate-său. Atunci, moaşa a zis: „Ce spărtură ai făcut!” De aceea i-a pus numele Pereţ^* (Spărtură).

În urmă a ieşit fratele lui, care avea firul roşu la mână; de aceea i-au pus numele Zerah (Cărămiziu).