Stricăciunea oamenilor
Când au început oamenii să se înmulţească* pe faţa pământului şi li s-au născut fete,
fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase şi din toate şi-au luat de neveste* pe acelea pe care şi le-au ales.
Atunci, Domnul a zis: „Duhul* Meu nu va rămâne pururea în om, căci** omul nu este decât carne păcătoasă; totuşi, zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.”
Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea şi chiar şi după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor şi le-au născut ele copii; aceştia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume.
I-a părut rău* Domnului că a făcut pe om pe pământ şi S-a mâhnit** în inima Lui.
Şi Domnul a zis: „Am să şterg de pe faţa pământului pe omul pe care l-am făcut, de la om până la vite, până la târâtoare şi până la păsările cerului, căci Îmi pare rău că i-am făcut.”
Noe
Dar Noe a căpătat* milă înaintea Domnului.
Iată care sunt urmaşii lui Noe.Noe* era un om neprihănit şi fără pată între cei din vremea lui: Noe** umbla cu Dumnezeu.
Noe a născut trei fii: Sem*, Ham şi Iafet.
Pământul era stricat* înaintea lui Dumnezeu; pământul era plin** de silnicie.
Dumnezeu S-a uitat* spre pământ şi iată că pământul era stricat, căci orice făptură îşi stricase calea pe pământ.
Fă-ţi o corabie din lemn de gofer (chiparos); corabia aceasta s-o împarţi în cămăruţe şi s-o tencuieşti cu smoală pe dinăuntru şi pe dinafară.
Iată cum s-o faci: corabia să aibă trei sute de coţi în lungime, cincizeci de coţi în lăţime şi treizeci de coţi în înălţime.
Să faci corabiei o fereastră, sus, lată de un cot; uşa s-o pui în latura corabiei şi să faci un rând de cămări jos, altul la mijloc şi altul sus.
Dar cu tine fac un legământ: să* intri în corabie, tu şi fiii tăi, nevastă-ta şi nevestele fiilor tăi împreună cu tine.
Din tot ce trăieşte, din orice făptură, să iei în corabie câte două* din fiecare soi, ca să le ţii vii cu tine: să fie o parte bărbătească şi o parte femeiască.
Din păsări după soiul lor, din vite după soiul lor şi din toate târâtoarele de pe pământ după soiul lor, să vină* la tine înăuntru câte două din fiecare soi, ca să le ţii cu viaţă.
Şi tu ia-ţi din toate bucatele care se mănâncă şi fă-ţi merinde din ele, ca să-ţi slujească de hrană ţie şi lor.”
Aşa a şi făcut Noe*: a făcut tot** ce-i poruncise Dumnezeu.