12/52
Text:

1

Tu eşti prea drept*, Doamne, ca să mă cert cu Tine; vreau totuşi să Te întreb asupra orânduirilor Tale. Pentru ce propăşeşte** calea celor răi şi toţi mişeii trăiesc în pace?

2

I-ai sădit, au prins rădăcină, cresc, fac rod. Ce-i drept, eşti aproape* de gura lor, dar departe de inima lor!

3

Totuşi Tu, Doamne, mă* cunoşti, mă vezi, îmi cercetezi** inima şi vezi că este cu Tine. Ia-i ca pe nişte oi care trebuie tăiate şi pregăteşte-i pentru ziua măcelului!

4

Până când să se jelească* ţara şi să se usuce iarba de pe toate câmpiile? Pier vitele** şi păsările din pricina răutăţii locuitorilor. Căci ei zic: „El (Ieremia) n-are să ne vadă sfârşitul!”

5

„Dacă, alergând cu cei ce aleargă pe picioare, ei te obosesc, cum vei putea să te iei la întrecere cu nişte cai? Şi dacă nu te crezi la adăpost decât într-o ţară liniştită, ce vei face pe malurile îngâmfate ale* Iordanului?

6

Căci chiar fraţii* tăi şi casa tatălui tău te vând, ei înşişi strigă în gura mare după tine. Nu-i crede** când îţi vor spune vorbe prietenoase.

Ţara pustiită. Asupra pustiitorilor

7

Mi-am părăsit casa şi Mi-am lăsat moştenirea, am dat pe iubita Mea în mâinile vrăjmaşilor ei.

8

Moştenirea Mea a ajuns pentru Mine ca un leu în pădure, a mugit împotriva Mea, şi de aceea o urăsc.

9

A ajuns oare moştenirea Mea pentru Mine o pasăre de pradă pestriţă, în jurul căreia se strâng păsările de pradă? Duceţi-vă* şi strângeţi toate fiarele câmpului şi aduceţi-le ca s-o mănânce!

10

Un mare* număr de păstori îmi pustiesc via**, îmi calcă ogorul în picioare; ogorul meu cel plăcut îl prefac într-un pustiu părăsit.

11

Îl pustiesc, şi el stă* trist şi pustiit înaintea mea. Toată ţara este pustiită, căci nimeni** nu ia seama la ea.

12

Peste toate înălţimile pustiei vin pustiitori, căci sabia Domnului mănâncă ţara de la un capăt la altul, şi nimeni nu-i lăsat în pace.

13

Au semănat* grâu, şi seceră spini, s-au ostenit fără folos. Să vă fie ruşine de ce culegeţi în urma mâniei aprinse a Domnului!”

14

„Aşa vorbeşte Domnul despre toţi vecinii Mei cei răi, care se ating* de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu Israel: ‘Iată, îi voi smulge** din ţara lor şi voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor.

15

Dar*, după ce-i voi smulge, voi avea iarăşi milă de ei şi-i voi aduce înapoi** pe fiecare în moştenirea lui şi pe fiecare în ţara lui.

16

Şi, dacă vor învăţa căile poporului Meu, dacă vor jura* pe Numele Meu zicând: «Viu este Domnul!» cum au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiţi** în mijlocul poporului Meu.

17

Dar, dacă nu vor asculta* nimic, voi nimici cu desăvârşire pe un astfel de popor, îl voi nimici şi îl voi pierde’”, zice Domnul.

Capitol 12 din 52
Folosește săgețile ← → pentru navigare