3/52
Text:

1

El zice: ‘Când se desparte un bărbat de nevastă-sa, pe care o părăsește, și ea ajunge nevasta altuia, se mai întoarce* bărbatul acesta la ea?’ N-ar fi chiar și țara** aceea spurcată? Și tu ai curvit† cu mulți ibovnici, și sㆆ te întorci iarăși la Mine?”, zice Domnul.

2

„Ridică-ți ochii spre înălțimi* și privește. Unde n-ai curvit? Te țineai** la drumuri, ca arabul în pustie, și ai spurcat† țara prin curviile tale și cu răutatea ta!

3

Măcar că ploile au fost oprite* și ploaia de primăvară a lipsit, totuși tu ți-ai păstrat fruntea de curvă** și n-ai vrut să ai rușine!

4

Acum – nu-i așa? – strigi la Mine: ‘Tată! Tu ai fost* Prietenul tinereții** mele!

5

Își va ține El mânia* pe vecie? O va păstra El totdeauna?’ Iată, așa ai vorbit, și totuși ai făcut lucruri nelegiuite cât ai putut!”

Îndemnuri la pocăință

6

Domnul mi-a zis pe vremea împăratului Iosia: „Ai văzut ce a făcut necredincioasa* Israel? S-a dus** pe orice munte înalt și sub orice copac verde și a curvit acolo.

7

Eu ziceam că, după ce a făcut* toate aceste lucruri, se va întoarce la Mine. Dar nu s-a întors. Și sora** ei, vicleana Iuda, a fost martoră la aceasta.

8

Și, cu toate că a* văzut că M-am despărțit** de necredincioasa Israel din pricina tuturor preacurviilor ei și i-am dat cartea ei de despărțire, totuși soră-sa, vicleana† Iuda, nu s-a temut, ci s-a dus să curvească la fel.

9

Și astfel, prin necurăția ei strigătoare, Israel a spurcat* țara, a preacurvit cu piatra** și lemnul.

10

Cu toate acestea, vicleana Iuda, sora ei, nu s-a întors la Mine din toată inima* ei, ci cu prefăcătorie”, zice Domnul.

11

Domnul mi-a zis: „Necredincioasa Israel pare nevinovată față de vicleana* Iuda.

12

Du-te de strigă aceste cuvinte spre miazănoapte* și zi: ‘Întoarce-te, necredincioasă Israel’, zice Domnul. ‘Nu voi arunca o privire întunecoasă împotriva voastră, căci sunt** milostiv’, zice Domnul, ‘și nu țin mânie pe vecie.

13

Recunoaște-ți* numai nelegiuirea, recunoaște că ai fost necredincioasă Domnului Dumnezeului tău, că ai alergat** încoace și încolo la dumnezei străini†, sub orice copac†† verde, și că n-ai ascultat glasul Meu’, zice Domnul.

14

Întoarceți-vă, copii răzvrătiți”, zice Domnul, „căci* Eu sunt Stăpânul vostru, Eu vă voi lua pe unul** dintr-o cetate, pe doi dintr-o familie și vă voi aduce înapoi, în Sion.

15

Vă voi da păstori* după inima Mea și vă vor paște** cu pricepere și cu înțelepciune.

16

Când vă veți înmulți și veți crește în țară, în zilele acelea”, zice Domnul, „nu se va mai vorbi de chivotul legământului Domnului și nu-i va mai veni nimănui* în gând, nu-și vor mai aduce aminte de el, nu-i vor mai simți lipsa și nici nu vor mai face altul.

17

În vremea aceea, Ierusalimul se va numi scaunul de domnie al Domnului; toate neamurile se vor strânge la Ierusalim în* Numele Domnului și nu vor mai urma pornirile inimii lor rele.

18

În zilele acelea, casa* lui Iuda va umbla cu casa lui Israel și vor veni împreună din țara de la miazănoapte** în țara† pe care am dat-o în stăpânire părinților voștri.

19

Eu ziceam: ‘Cum să te pun printre copiii Mei și să-ți dau o țară plăcută*, o moștenire, podoabă între podoabele neamurilor?’ Mă gândeam că Mă vei chema: ‘Tată**!’ și nu te vei mai abate de la Mine.

20

Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, așa Mi-ați fost necredincioși* voi, casa lui Israel”, zice Domnul.

21

Un vuiet se aude pe înălțimi*: sunt plânsetele și rugămințile de iertare ale copiilor lui Israel, căci și-au sucit calea și au uitat pe Domnul Dumnezeul lor.

22

„Întoarceți-vă*, copii răzvrătiți, și vă voi ierta** abaterile.” – „Iată-ne, venim la Tine, căci Tu ești Domnul Dumnezeul nostru.

23

În adevăr*, zadarnic se așteaptă mântuire de la dealuri și de la mulțimea munților; în adevăr, în** Domnul Dumnezeul nostru este mântuirea lui Israel.

24

Idolii, dimpotrivă*, au mâncat rodul muncii părinților noștri din tinerețea noastră: oile și boii lor, fiii și fiicele lor.

25

Să ne culcăm în rușinea noastră și să ne învelim cu ocara noastră, căci am păcătuit* împotriva Domnului Dumnezeului nostru, noi și părinții noștri, din tinerețea noastră și până în ziua de azi, și n-am ascultat** glasul Domnului Dumnezeului nostru.”

Capitol 3 din 52
Folosește săgețile ← → pentru navigare