1/3
Text:

Năvală de lăcuste

1

Cuvântul Domnului care a fost spus lui Ioel, fiul lui Petuel:

2

Ascultați lucrul acesta, bătrâni! Și luați seama, toți locuitorii țării! S-a întâmplat așa ceva* pe vremea voastră sau pe vremea părinților voștri?

3

Povestiți* copiilor voștri despre lucrul acesta și copiii voștri să povestească copiilor lor, iar copiii lor să povestească neamului de oameni care va urma!

4

Ce a lăsat nemâncat lăcusta* gazam a mâncat lăcusta arbeh, ce a lăsat lăcusta arbeh a mâncat lăcusta ielec, ce a lăsat lăcusta ielec a mâncat lăcusta hasil.

5

Treziți-vă, bețivilor, și plângeți! Văitați-vă, toți cei ce beți vin, căci vi s-a luat* mustul de la gură!

6

Căci în țara mea a năvălit un popor* puternic și fără număr, cu dinți** de leu și măsele de leoaică.

7

Mi-a pustiit* via; mi-a făcut bucăți smochinul, l-a jupuit de coajă și l-a trântit jos; mlădițele de viță au ajuns albe.

8

Bocește-te* ca fecioara încinsă cu un sac după bărbatul** tinereții ei!

9

Au încetat darurile de mâncare* și jertfele de băutură din Casa Domnului; preoții, slujitorii Domnului, jelesc.

10

Câmpia este pustiită, pământul*, întristat, căci grâul este nimicit, mustul** a secat, untdelemnul nu mai este.

11

Înmărmuriți*, plugari, văitați-vă, vieri, din pricina grâului și a orzului, căci bucatele de pe câmp sunt pierdute!

12

Via* este prăpădită, smochinul este veștejit, rodiul, finicul, mărul, toți pomii de pe câmp s-au uscat… Și s-a dus bucuria** de la copiii oamenilor!

13

Încingeți-vă*, preoți, și plângeți! Bociți-vă, slujitori ai altarului; veniți și petreceți noaptea îmbrăcați cu saci, slujitori ai Dumnezeului meu! Căci au încetat darurile de mâncare** și jertfele de băutură din Casa Dumnezeului vostru.

14

Vestiți* un post, chemați o adunare de sărbătoare**; strângeți pe bătrâni, pe toți† locuitorii țării, în Casa Domnului Dumnezeului vostru și strigați către Domnul!

15

„Vai! ce* zi!” Da, ziua** Domnului este aproape, vine ca o pustiire de la Cel Atotputernic.

16

Nu s-a prăpădit hrana sub ochii noștri? Și n-au pierit bucuria* și veselia din Casa Dumnezeului nostru?

17

S-au uscat semințele sub bulgări; grânarele stau goale, hambarele sunt stricate, căci s-a stricat semănătura!

18

Cum gem* vitele! Cirezile de boi umblă buimace, căci nu mai au pășune; chiar și turmele de oi suferă!

19

Către* Tine, Doamne, strig, căci a mâncat focul** islazurile pustiei și para focului a pârlit toți copacii de pe câmp!

20

Chiar și fiarele câmpului se îndreaptă doritoare* către Tine, căci au secat** pâraiele și a mâncat focul islazurile pustiei.

Capitol 1 din 3
Folosește săgețile ← → pentru navigare