Îndemn la pocăinţă
Sunaţi* din trâmbiţă în Sion! Sunaţi** în gura mare pe muntele Meu cel sfânt, ca să tremure toţi locuitorii ţării! Căci vine ziua Domnului†, este aproape!
O zi de întuneric* şi negură mare, o zi de nori şi de întunecime. Ca zorile dimineţii se întinde peste munţi un popor mare** şi puternic cum† n-a mai fost din veac şi nici în vremurile viitoare nu va mai fi.
Arde focul* înaintea lui şi pâlpâie flacăra după el. Înaintea lui, ţara era ca o grădină a Edenului** şi, după el†, este un pustiu sterp; nimic nu-i scapă.
Parcă* sunt nişte cai şi aleargă ca nişte călăreţi.
Aleargă ca nişte războinici, se suie pe ziduri ca nişte războinici, fiecare îşi vede de drumul lui şi nu se abate din cărarea lui.
Nu se împing unii pe alţii, fiecare ţine şirul, se năpustesc prin săgeţi şi nu se opresc din mers.
Domnul* face să tune glasul Lui înaintea oştirii Sale**, căci tabăra Lui este foarte mare şi cel ce împlineşte cuvântul este puternic†. Dar mare este ziua Domnului†† şi foarte înfricoşată. Cine*† o poate suferi?
Sfâşiaţi-vă inimile*, nu hainele**, şi întoarceţi-vă la Domnul Dumnezeul vostru! Căci El este milostiv† şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi-I pare rău de relele pe care le trimite.
Cine ştie* dacă nu Se va întoarce şi nu Se va căi? Cine ştie dacă nu va lăsa după El o binecuvântare**, daruri de mâncare† şi jertfe de băutură pentru Domnul Dumnezeul vostru?
Strângeţi poporul, ţineţi o adunare sfântă*! Aduceţi** pe bătrâni, strângeţi† copiii şi chiar pruncii de la ţâţă! Să iasㆆ mirele din cămara lui şi mireasa din odaia ei!
Preoţii, slujitorii Domnului, să plângă între tindă* şi altar şi să zică: „Doamne, îndură-Te** de poporul Tău! Nu da de ocară moştenirea Ta, n-o face de batjocura popoarelor! Pentru ce† să se zică printre neamuri: ‘Unde este Dumnezeul lor?’”
Făgăduinţe
Domnul a răspuns şi a zis poporului Său: „Iată, vă trimit* grâu, must şi untdelemn proaspăt, ca să vă săturaţi de ele, şi nu vă voi mai face de ocară între neamuri.
Voi* depărta de la voi pe vrăjmaşul de la miazănoapte**, îl voi izgoni spre un pământ fără apă şi pustiu, îi voi împinge partea dinainte a oştirii lui în† marea de răsărit şi coada oştirii, în marea de apus††, iar duhoarea lui se va ridica în sus şi mirosul lui de putregai se va înălţa în văzduh, căci s-a crezut grozav.”
Nu te teme, pământule, ci bucură-te şi veseleşte-te, căci Domnul face lucruri mari!
Nu vă temeţi, fiare de pe câmp*, căci islazurile** pustiei iarăşi vor înverzi, pomii îşi vor da roadele, smochinul şi viţa îşi vor da rodul lor!
Şi voi, copii ai Sionului, bucuraţi-vă şi veseliţi-vă* în Domnul Dumnezeul vostru, căci El vă va da** ploaie la vreme†, vă va trimite ploaie timpurie şi târzie, ca odinioară.
Ariile se vor umple de grâu, vor geme tocitoarele şi teascurile de must şi de untdelemn.
Şi veţi şti* că Eu sunt în mijlocul** lui Israel, că Eu sunt† Domnul Dumnezeul vostru şi nu este altul afară de Mine. Şi poporul Meu niciodată nu va mai fi de ocară.
După aceea*, voi turna** Duhul Meu peste orice făptură; fiii† şi fiicele†† voastre vor proroci, bătrânii voştri vor visa visuri şi tinerii voştri vor avea vedenii.
Chiar şi peste robi şi peste roabe* voi turna Duhul Meu în zilele acelea.
Voi face să se vadă semne* în ceruri şi pe pământ: sânge, foc şi stâlpi de fum;
soarele* se va preface în întuneric şi luna, în sânge înainte** de a veni ziua Domnului, ziua aceea mare şi înfricoşată.
Atunci, oricine* va chema Numele Domnului va fi mântuit. Căci mântuirea va fi pe muntele Sionului** şi la Ierusalim, cum a făgăduit Domnul, şi între cei rămaşi† pe care-i va chema Domnul.