Toată adunarea copiilor lui Israel s-a strâns la Silo^* şi au aşezat^** acolo cortul întâlnirii. Ţara era supusă înaintea lor.

Mai rămâneau şapte seminţii ale copiilor lui Israel care nu-şi primiseră încă partea de moştenire.

Iosua a zis copiilor lui Israel: „Până când^* vă veţi lenevi să mergeţi să luaţi în stăpânire ţara pe care v-a dat-o Domnul Dumnezeul părinţilor voştri?

Alegeţi trei bărbaţi de fiecare seminţie şi-i voi porni. Să se scoale, să străbată ţara, să facă un plan în vederea împărţelii şi să se întoarcă la mine.

S-o împartă în şapte; Iuda să rămână^* în hotarele lui la miazăzi şi casa lui^** Iosif să rămână în hotarele ei la miazănoapte.

Voi dar să faceţi un plan al ţării împărţite în şapte şi să mi-l aduceţi aici. Voi arunca sorţul^* pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului nostru.

Dar leviţii^* să nu aibă parte în mijlocul vostru, căci moştenirea lor este preoţia Domnului, şi Gad^**, Ruben şi jumătate din seminţia lui Manase şi-au primit moştenirea pe care le-a dat-o Moise, robul Domnului, de cealaltă parte a Iordanului, la răsărit.”

Când s-au sculat bărbaţii şi au pornit să facă planul ţării, Iosua le-a dat porunca aceasta: „Duceţi-vă, străbateţi ţara, faceţi-mi un plan şi întoarceţi-vă la mine, apoi eu voi arunca pentru voi sorţul înaintea Domnului, la Silo.”

Bărbaţii aceştia au plecat, au străbătut ţara şi au făcut planul după cetăţi, într-o carte, împărţind-o în şapte, şi s-au întors la Iosua, în tabără la Silo.

Iosua a aruncat înaintea Domnului sorţi pentru ei la Silo şi a împărţit ţara între copiii lui Israel, dând fiecăruia partea lui.

Sorţul a căzut pe seminţia fiilor lui Beniamin, după familiile lor, şi partea care le-a căzut prin sorţi îşi avea hotarele între fiii lui Iuda şi fiii lui Iosif.

Înspre miazănoapte, hotarul^* lor pornea de la Iordan. Suia pe la miazănoapte de Ierihon, se ridica în munte spre apus şi ieşea în pustia Bet-Aven.

De acolo trecea prin Luz, la miazăzi de Luz, adică Betel^*, şi se cobora la Atarot-Adar, peste muntele care este la miazăzi de Bet-Horonul^** de jos.

Înspre apus, hotarul mergea şi se întorcea pe la miazăzi de muntele care este în faţa Bet-Horonului; mergea spre miazăzi şi ieşea la Chiriat-Baal^*, care este Chiriat-Iearim, cetatea fiilor lui Iuda. Aceasta era partea de apus.

Partea de miazăzi începea de la capătul Chiriat-Iearimului. Hotarul mergea spre apus până la izvorul^* apelor Neftoahului.

Se cobora pe la capătul muntelui care este în faţa văii^* Ben-Hinom, în valea refaimiţilor, la miazănoapte. Se cobora prin valea Hinom, pe partea de miazăzi a iebusiţilor, până la En-Roguel^**.

Se îndrepta spre miazănoapte la En-Şemeş, apoi la Ghelilot, care este în faţa suişului Adumim, şi se cobora pe la piatra lui Bohan^*, fiul lui Ruben.

Trecea pe partea de miazănoapte în faţa^* Arabei, se cobora pe la Araba,

mergea înainte pe partea de miazănoapte de Bet-Hogla şi ieşea la sânul de miazănoapte al Mării Sărate, spre îmbucătura Iordanului la miazăzi. Acesta era hotarul de miazăzi.

Înspre răsărit, hotarul îl făcea Iordanul. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor, cu hotarele ei de jur împrejur.

Cetăţile seminţiei fiilor lui Beniamin, după familiile lor, erau: Ierihon, Bet-Hogla, Emec-Cheţiţ,

Bet-Araba, Ţemaraim, Betel,

Avim, Para, Ofra,

Chefar-Amonai, Ofni şi Gheba; douăsprezece cetăţi şi satele lor.

Gabaon, Rama, Beerot,

Miţpe, Chefira, Moţa,

Rechem, Iirpeel, Tareala,

Ţela, Elef, Iebus^*, adică Ierusalimul, Ghibeat şi Chiriat; paisprezece cetăţi şi satele lor. Aceasta a fost moştenirea fiilor lui Beniamin, după familiile lor.