Ţofar din Naama a luat cuvântul şi a zis:

„Să rămână această năvală de cuvinte fără răspuns şi să creadă limbutul că are dreptate?

Vor face vorbele tale deşarte pe oameni să tacă? Şi-ţi vei bate joc de alţii, fără să te facă cineva de ruşine?

Tu zici^*: ‘Felul meu de a vedea este drept şi sunt curat în ochii Tăi.’

Ah, de ar vrea Dumnezeu să vorbească, de Şi-ar deschide buzele să-ţi răspundă

şi de ţi-ar descoperi tainele înţelepciunii Lui, ale înţelepciunii Lui nemărginite, ai vedea atunci că nu-ţi^* răsplăteşte totuşi după fărădelegea ta!

Poţi spune tu că poţi pătrunde^* adâncimile lui Dumnezeu, că poţi ajunge la cunoştinţa desăvârşită a Celui Atotputernic?

Cât cerurile-i de înaltă: ce poţi face? Mai adâncă decât Locuinţa morţilor: ce poţi şti?

Întinderea ei este mai lungă decât pământul şi mai lată decât marea.

Dacă^* apucă, dacă închide şi cheamă El la judecată, cine-L poate opri?

Căci El^* cunoaşte pe făcătorii de rele, vede uşor pe vinovaţi.

Omul^*, dimpotrivă, are minte de nebun şi s-a născut ca mânzul unui măgar sălbatic!

Tu îndreaptă-ţi^* inima^** spre Dumnezeu, întinde-ţi^† mâinile spre El.

Depărtează-te de fărădelege şi nu lăsa nedreptatea^* să locuiască în cortul tău.

Şi atunci^*, îţi vei ridica fruntea fără teamă, vei fi tare şi fără frică;

îţi vei uita^* suferinţele şi-ţi vei aduce aminte de ele ca de nişte ape care s-au scurs.

Zilele tale vor străluci mai tare^* decât soarele la amiază, întunericul tău va fi ca lumina dimineţii.

Vei fi plin de încredere şi nădejdea nu-ţi va fi zadarnică. Te vei uita în jurul tău şi vei vedea că te poţi odihni^* liniştit.

Te vei culca şi nimeni nu te va tulbura, şi mulţi vor umbla după bunăvoinţa ta.

Dar ochii^* celor răi se vor topi; ei n-au loc de scăpare: moartea, iată nădejdea^** lor!”