Iată, ochiul meu a văzut toate acestea, urechea mea a auzit şi a luat seama.
O, de aţi fi tăcut, ce înţelepciune* aţi fi arătat!
Acum, ascultaţi, vă rog, apărarea mea şi luaţi aminte la răspunsul buzelor mele!
Vreţi să vorbiţi lucruri nedrepte din dragoste pentru Dumnezeu şi să spuneţi minciuni ca să-L apăraţi?
Vreţi să ţineţi cu El şi să faceţi pe apărătorii lui Dumnezeu?
Dacă vă va cerceta El, va găsi bine oare? Sau vreţi să-L înşelaţi cum înşelaţi pe un om?
Nu, nu; ci El vă va osândi dacă în ascuns nu lucraţi decât părtinindu-L pe El.
Nu vă înfricoşează măreţia Lui? Şi nu cade groaza Lui peste voi?
Părerile voastre sunt păreri de cenuşă, întăriturile voastre sunt întărituri de lut.
Tăceţi, lăsaţi-mă, vreau să vorbesc! Întâmplă-mi-se ce mi s-ar întâmpla.
Îmi voi lua carnea* în dinţi şi îmi voi pune viaţa** în joc.
Da, mă va ucide*: n-am nimic de nădăjduit; dar îmi** voi apăra purtarea în faţa Lui.
Chiar şi lucrul acesta poate sluji la scăparea mea, căci un nelegiuit nu îndrăzneşte să vină înaintea Lui.
Ascultaţi, ascultaţi cuvintele mele, luaţi aminte la cele ce voi spune.
Iată-mă, sunt gata să-mi apăr pricina, căci ştiu că am dreptate.
Câte fărădelegi şi păcate am făcut? Arată-mi călcările de lege şi păcatele mele.
Vrei să* loveşti o frunză suflată de vânt? Vrei să urmăreşti un pai uscat?