37/42
Text:

1

La auzul acestor lucruri îmi tremură inima de tot și sare din locul ei.

2

Ascultați, ascultați trăsnetul tunetului Său, bubuitul care iese din gura Lui!

3

Îl rostogolește pe toată întinderea cerurilor și fulgerul Lui luminează până la marginile pământului.

4

Apoi se aude un bubuit*, tună cu glasul Lui măreț, și nu mai oprește fulgerul de îndată ce răsună glasul Lui.

5

Dumnezeu tună cu glasul Lui în chip minunat; face lucruri* mari pe care noi nu le înțelegem.

6

El zice zăpezii*: ‘Cazi pe pământ!’ Zice același lucru ploii, chiar și celor mai puternice ploi.

7

Pecetluiește mâna tuturor oamenilor, pentru ca toți să se recunoască* de făpturi ale Lui.

8

Fiara sălbatică se* trage într-o peșteră și se culcă în vizuina ei.

9

Vijelia vine de la miazăzi și frigul, din vânturile de la miazănoapte.

10

Dumnezeu, prin suflarea* Lui, face gheața și micșorează locul apelor mari.

11

Încarcă norii cu aburi și-i risipește scânteietori;

12

mișcarea lor se îndreaptă după planurile Lui, pentru împlinirea* a tot ce le poruncește El pe fața pământului locuit.

13

Îi face să pară ca o nuia* cu care lovește pământul** sau ca un semn al† dragostei Lui.

14

Iov, ia aminte la aceste lucruri! Privește* liniștit minunile lui Dumnezeu!

15

Știi cum cârmuiește Dumnezeu norii și cum face să strălucească din ei fulgerul Său?

16

Înțelegi* tu plutirea norilor, minunile Aceluia a cărui știință este** desăvârșită?

17

Știi pentru ce ți se încălzesc veșmintele când se odihnește pământul de vântul de miazăzi?

18

Poți tu să întinzi* cerurile ca El, tari ca o oglindă turnată?

19

Arată-ne ce trebuie să-I spunem. Căci suntem prea neștiutori ca să-I putem vorbi.

20

Cine-I va da de veste că Îi voi vorbi? Dar care este omul care-și dorește pierderea?

21

Acum, firește, nu putem vedea lumina soarelui care strălucește în dosul norilor, dar va trece un vânt și-l va curăți.

22

De la miazănoapte ne vine aurora și ce înfricoșată este măreția care înconjoară pe Dumnezeu!

23

Pe Cel Atotputernic nu-L putem ajunge*, căci este mare în** tărie, dar dreptul și dreptatea deplină El nu le frânge.

24

De aceea, oamenii trebuie să se teamă* de El; El nu-Și îndreaptă privirile spre cei ce se cred** înțelepți.”

Capitol 37 din 42
Folosește săgețile ← → pentru navigare