1/66
Text:

Necredinţa şi pedeapsa lui Israel

1

Prorocia* lui Isaia, fiul lui Amoţ, despre Iuda şi Ierusalim, pe vremea lui Ozia, Iotam, Ahaz şi Ezechia, împăraţii lui Iuda:

2

Ascultaţi*, ceruri, şi ia aminte, pământule, căci Domnul vorbeşte: „Am hrănit şi am crescut nişte copii**, dar ei s-au răsculat împotriva Mea.

3

Boul* îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său, dar Israel nu** Mă cunoaşte, poporul Meu nu ia aminte la Mine.”

4

Vai, neam păcătos, popor încărcat de fărădelegi, sămânţă* de nelegiuiţi, copii stricaţi! Au părăsit pe Domnul, au dispreţuit pe Sfântul lui Israel. I-au întors spatele…

5

Ce* pedepse noi să vă mai dea, când voi vă răzvrătiţi din ce în ce mai rău? Tot capul este bolnav şi toată inima suferă de moarte!

6

Din tălpi până-n creştet, nimic nu-i sănătos, ci numai răni, vânătăi şi carne vie, nestoarse*, nelegate şi nealinate cu untdelemn:

7

ţara* vă este pustiită, cetăţile vă sunt arse de foc, străinii vă mănâncă ogoarele sub ochii voştri, pustiesc şi nimicesc, ca nişte sălbatici.

8

Şi fiica Sionului a rămas ca* o colibă în vie, ca o covercă într-un câmp de castraveţi, ca** o cetate împresurată.

9

De* nu ne-ar fi lăsat Domnul oştirilor o mică rămăşiţă, am fi ajuns ca Sodoma** şi ne-am fi asemănat cu Gomora.

Nu jertfe şi sărbători

10

Ascultaţi Cuvântul Domnului, căpetenii* ale Sodomei! Ia aminte la Legea Dumnezeului nostru, popor al Gomorei!

11

„Ce-Mi trebuie Mie mulţimea jertfelor* voastre?” zice Domnul. „Sunt sătul de arderile-de-tot ale berbecilor şi de grăsimea viţeilor; nu-Mi place sângele taurilor, oilor şi ţapilor.

12

Când veniţi să* vă înfăţişaţi înaintea Mea, cine vă cere astfel de lucruri, ca să-Mi spurcaţi curţile?

13

Nu mai aduceţi daruri* de mâncare nefolositoare, căci Mi-e scârbă de tămâie! Nu vreau luni noi, Sabate şi adunări de sărbătoare**, nu pot să văd nelegiuirea unită cu sărbătoarea!

14

Urăsc lunile* voastre cele noi şi praznicele** voastre; Mi-au ajuns o povară, nu le mai pot suferi.

15

Când* vă întindeţi mâinile, Îmi întorc ochii de la voi şi, oricât** de mult v-aţi ruga, n-ascult, căci mâinile vă sunt pline de sânge!

Îndemn la pocăinţă

16

Spălaţi-vă* deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-aţi făcut! Încetaţi** să mai faceţi răul!

17

Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi* dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă!

18

Veniţi totuşi să* ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face** albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.

19

De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării;

20

dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci* gura Domnului a vorbit.”

21

Vai, cetatea* aceea credincioasă, cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi!

22

Argintul* tău s-a prefăcut în zgură şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă.

23

Mai-marii* tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi** cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului†† nu-i fac dreptate şi pricina văduvei n-ajunge până la ei.

24

De aceea, iată ce zice Domnul Dumnezeul oştirilor, Puternicul lui Israel: „Ah! Voi cere socoteală* potrivnicilor Mei şi Mă voi răzbuna pe vrăjmaşii Mei.

25

Îmi voi întinde mâna împotriva ta, îţi* voi topi zgura cum o topeşte leşia, toate părticelele de plumb le voi depărta din tine.

26

Voi face iarăşi pe judecătorii tăi ca* odinioară şi pe sfetnicii tăi ca la început. După aceea, vei fi numită** cetatea neprihănită, cetatea credincioasă.”

27

Sionul va fi mântuit prin judecată şi cei ce se vor întoarce la Dumnezeu în el vor fi mântuiţi prin dreptate.

28

Dar pieirea* va atinge pe toţi cei răzvrătiţi şi păcătoşi, şi cei ce părăsesc pe Domnul vor pieri.

29

„Vă va fi ruşine de terebinţii* în care găseaţi plăcere şi** veţi roşi din pricina grădinilor în care vă desfătaţi,

30

căci veţi fi ca un terebint cu frunzele ofilite, ca o grădină care n-are apă.

31

Omul* tare va fi ca** nişte câlţi, şi lucrarea lui, ca o scânteie; amândoi vor arde împreună şi nimeni nu-i va stinge.”

Capitol 1 din 66
Folosește săgețile ← → pentru navigare