Căci* Domnul va avea milă de Iacov, va alege iarăşi** pe Israel şi-i va aduce iarăşi la odihnă în ţara lor; străinii† se vor alipi de ei şi se vor uni cu casa lui Iacov.
Iar când îţi va da Domnul odihnă după ostenelile şi frământările tale şi după aspra robie care a fost pusă peste tine,
atunci vei cânta* cântarea aceasta asupra împăratului Babilonului şi vei zice:„Iată, asupritorul nu mai este, asuprirea** a încetat,
Cel ce, în urgia lui, lovea popoarele cu lovituri fără răgaz, cel ce, în mânia lui, supunea neamurile este prigonit fără cruţare.
Tot pământul se bucură acum de odihnă şi pace; izbucnesc oamenii în cântece de veselie.
Până şi chiparoşii şi cedrii din Liban* se bucură de căderea ta şi zic: ‘De când ai căzut tu, nu se mai suie nimeni să ne taie!’
Locuinţa morţilor* se mişcă până în adâncimile ei, ca să te primească la sosire; ea trezeşte înaintea ta umbrele, pe toţi mai-marii pământului, scoală de pe scaunele lor de domnie pe toţi împăraţii neamurilor.
Toţi iau cuvântul ca să-ţi spună: ‘Şi tu ai ajuns fără putere ca noi, şi tu ai ajuns ca noi!’
Strălucirea ta s-a coborât şi ea în Locuinţa morţilor, cu sunetul alăutelor tale; aşternut de viermi vei avea şi viermii te vor acoperi.
Tu ziceai în inima ta: ‘Mă voi sui* în cer, îmi voi ridica** scaunul de domnie mai presus de stelele lui Dumnezeu; voi şedea pe muntele adunării dumnezeilor, la capătul miazănopţii;
Dar ai fost aruncat în Locuinţa morţilor*, în adâncimile mormântului!
Cei ce te văd se uită ţintă miraţi la tine, te privesc cu luare aminte şi zic: ‘Acesta este omul care făcea să se cutremure pământul şi zguduia împărăţiile,
care prefăcea lumea în pustie, nimicea cetăţile şi nu dădea drumul prinşilor săi de război?’
Toţi împăraţii neamurilor, da, toţi se odihnesc cu cinste, fiecare în mormântul lui.
Dar tu ai fost aruncat departe de mormântul tău, ca o ramură dispreţuită, ca o pradă luată de la nişte oameni ucişi cu lovituri de sabie şi aruncată pe pietrele unei gropi, ca un hoit călcat în picioare.
„Eu mă voi ridica împotriva lor”, zice Domnul oştirilor, „şi voi şterge numele* şi urma** Babilonului, pe fiu† şi nepot”, zice Domnul.
Împotriva Asiriei
Domnul oştirilor a jurat şi a zis: „Da, ce am hotărât se va întâmpla, ce am pus la cale se va împlini.
Iată hotărârea luată împotriva întregului pământ, iată mâna întinsă peste toate neamurile.
Domnul oştirilor a luat această hotărâre*. Cine I se va împotrivi? Mâna Lui este întinsă. Cine o va abate?
Împotriva filistenilor
În anul morţii împăratului* Ahaz, a fost rostită această prorocie:
„Nu te bucura, ţara filistenilor, că* s-a frânt toiagul care te lovea! Căci din rădăcina şarpelui va ieşi un basilisc şi** rodul lui va fi un balaur zburător.
Atunci, cei mai săraci vor putea paşte şi cei nenorociţi vor putea să locuiască liniştiţi, dar îţi voi lăsa neamul să piară de foame şi ce va mai rămâne din tine va fi omorât.
Gemi, poartă! Boceşte-te, cetate! Cutremură-te, toată ţara filistenilor! Căci un fum vine de la miazănoapte şi şirurile vrăjmaşului sunt strânse.