Vai de Ariel^* (Leul lui Dumnezeu), de Ariel, cetatea în^** care a tăbărât David! „Adăugaţi an la an şi lăsaţi sărbătorile să-şi facă ocolul lor!

Apoi, voi împresura pe Ariel; plânsete şi gemete vor fi în ea şi cetatea va fi ca un Ariel pentru Mine.

Căci te voi împresura din toate părţile, te voi înconjura cu cete de străjeri şi voi ridica întărituri de şanţuri împotriva ta.

Vei fi doborât la pământ şi de acolo vei vorbi şi din ţărână ţi se vor auzi vorbele. Glasul tău va ieşi din pământ^* ca al unei năluci şi din ţărână îţi vei şopti cuvintele.

Dar mulţimea vrăjmaşilor^* tăi va fi ca o pulbere măruntă şi mulţimea asupritorilor va fi ca^** pleava care zboară, şi aceasta deodată^†, într-o clipă.”

De la Domnul oştirilor va^* veni pedeapsa, cu tunete, cutremure de pământ şi pocnet puternic, cu vijelie şi furtună şi cu flacăra unui foc mistuitor.

Şi, ca un vis, ca o vedenie de noapte, aşa va fi mulţimea^* neamurilor care vor lupta împotriva lui Ariel, aşa vor fi cei ce se vor bate împotriva lui şi cetăţuiei lui, strângându-l de aproape.

După cum cel flămând visează^* că mănâncă şi se trezeşte cu stomacul gol şi după cum cel însetat visează^** că bea şi se trezeşte stors de puteri şi cu setea neastâmpărată, tot aşa va fi şi cu mulţimea neamurilor care vor veni să lupte împotriva muntelui Sionului.

Rămâneţi încremeniţi şi uimiţi! Închideţi ochii şi fiţi orbi! Ei sunt^* beţi, dar^** nu de vin; se clatină, dar nu din pricina băuturilor tari.

Ci pentru că^* Domnul a turnat peste voi un duh de adormire; v-a închis^** ochii, prorocilor, şi v-a acoperit capetele, văzătorilor^†.

De aceea toată descoperirea dumnezeiască a ajuns pentru voi ca vorbele unei cărţi^* pecetluite. Dacă o dai cuiva care ştie să citească şi-i zici: „Ia citeşte!”, el^** răspunde: „Nu pot, căci este pecetluită!”

Sau dacă dai cartea unuia care nu ştie să citească şi-i zici: „Ia citeşte!”, el răspunde: „Nu ştiu să citesc.”

Domnul zice: „Când^* se apropie de Mine poporul acesta, Mă cinsteşte cu gura şi cu buzele, dar inima lui este departe de Mine şi frica pe care o are de Mine nu este decât o învăţătură^** de datină omenească.

De^* aceea voi lovi iarăşi pe poporul acesta cu semne şi minuni din ce în ce mai minunate, aşa că^** înţelepciunea înţelepţilor lui va pieri şi priceperea oamenilor lui pricepuţi se va face nevăzută.”

Vai^* de cei ce îşi ascund planurile dinaintea Domnului, care îşi fac faptele în întuneric şi zic^**: „Cine ne vede şi cine ne ştie?”

Stricaţi ce sunteţi! Oare olarul trebuie privit ca lutul sau poate lucrarea^* să zică despre lucrător: „Nu m-a făcut el”? Sau poate vasul să zică despre olar: „El nu se pricepe”?

Peste puţină vreme, Libanul^* se va preface în pomet, şi pometul va fi socotit ca o pădure!

În^* ziua aceea, surzii vor auzi cuvintele cărţii şi ochii orbilor, izbăviţi de negură şi întuneric, vor vedea.

Cei^* nenorociţi se vor bucura tot mai mult în Domnul şi săracii^** se vor veseli de Sfântul lui Israel.

Căci asupritorul nu va mai fi, batjocoritorul^* va pieri şi toţi cei ce pândeau^** nelegiuirea vor fi nimiciţi:

cei ce osândeau pe alţii la judecată, întindeau curse cui îi înfruntau la poarta cetăţii şi năpăstuiau^* fără temei pe cel nevinovat.

De aceea aşa vorbeşte Domnul către casa lui Iacov, El, care^* a răscumpărat pe Avraam: „Acum Iacov nu va mai roşi de ruşine şi nu i se va mai îngălbeni faţa acum.

Căci, când vor vedea ei, când vor vedea copiii lor, în mijlocul lor, lucrarea^* mâinilor Mele, Îmi vor sfinţi Numele; vor sfinţi pe Sfântul lui Iacov şi se vor teme de Dumnezeul lui Israel.

Cei rătăciţi^* cu duhul vor căpăta pricepere şi cei ce cârteau vor lua învăţătură.”