Aşa vorbeşte Domnul: „Păziţi ce este drept şi faceţi ce este bine, căci^* mântuirea Mea este aproape să vină şi neprihănirea Mea este aproape să se arate.

Ferice de omul care face lucrul acesta şi de fiul omului care rămâne statornic în el, păzind^* Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi stăpânindu-şi mâna, ca să nu facă niciun rău!”

Străinul^* care se alipeşte de Domnul să nu zică: „Domnul mă va despărţi de poporul Său!” şi famenul să nu zică: „Iată, eu sunt un copac uscat!”

Căci aşa vorbeşte Domnul: „Famenilor care vor păzi Sabatele Mele, care vor alege ce-Mi este plăcut şi vor stărui în legământul Meu,

le voi da^* în Casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele un loc^** şi un nume mai bun decât fii şi fiice; le voi da un nume veşnic, care nu se va stinge.

Şi pe străinii care se vor lipi de Domnul ca să-I slujească şi să iubească Numele Domnului, pentru ca să fie slujitorii Lui, şi pe toţi cei ce vor păzi Sabatul, ca să nu-l pângărească, şi vor stărui în legământul Meu

îi voi aduce^* la muntele Meu cel sfânt şi-i voi umple de veselie în Casa Mea de rugăciune. Arderile-de-tot^** şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu, căci^† Casa Mea se va numi o casă de rugăciune pentru^†† toate popoarele.”

Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu, care^* strânge pe cei risipiţi ai lui Israel: „Voi^** mai strânge şi alte popoare la cei strânşi acum din el.”

Veniţi, toate fiarele de pe câmp, veniţi de mâncaţi, toate^* fiarele din pădure!

Toţi păzitorii lui sunt orbi^*, fără pricepere; toţi^** sunt nişte câini muţi, care nu pot să latre; aiurează, stau tolăniţi şi le place să doarmă.

Totuşi sunt nişte câini^* lacomi, care nu se mai satură^**. Sunt nişte păstori care nu pot pricepe nimic; toţi îşi văd de calea lor, fiecare umblă după folosul lui, fără abatere.

„Veniţi”, zic ei, „am să caut vin şi ne vom îmbăta cu băuturi tari! Mâine^* vom face tot ca azi, ba încă şi mai rău!”