1/1
Text:

EPISTOLA SOBORNICEASCĂ A LUI IUDA

1

Iuda, rob al lui Isus Hristos şi fratele* lui Iacov, către cei** chemaţi, care sunt iubiţi în Dumnezeu Tatăl şi păstraţi pentru Isus Hristos:

2

îndurarea, pacea* şi dragostea să vă fie înmulţite.

3

Preaiubiţilor, pe când căutam cu tot dinadinsul să vă scriu despre mântuirea* noastră de obşte, m-am văzut silit să vă scriu ca** să vă îndemn să luptaţi pentru credinţa care a fost dată sfinţilor o dată pentru totdeauna.

4

Căci* s-au strecurat printre voi unii oameni scrişi** de mult pentru osânda aceasta, oameni neevlavioşi, care schimbă în desfrânare harul†† Dumnezeului nostru şi tăgăduiesc*† pe singurul nostru Stăpân şi Domn, Isus Hristos.

5

Vreau să vă aduc aminte, măcar că ştiţi o dată pentru totdeauna toate aceste lucruri, că Domnul*, după ce a izbăvit pe poporul Său din ţara Egiptului, în urmă a** nimicit pe cei ce n-au crezut.

6

El a păstrat pentru judecata zilei celei mari, puşi în lanţuri veşnice, în întuneric, pe* îngerii care nu şi-au** păstrat vrednicia, ci şi-au părăsit locuinţa.

7

Tot aşa, Sodoma* şi Gomora şi cetăţile dimprejurul lor, care se dăduseră ca şi ele la curvie şi au poftit după trupul altuia, ne stau înainte ca o pildă, suferind pedeapsa unui foc veşnic.

8

Totuşi* oamenii aceştia, târâţi de visările lor, îşi pângăresc la fel trupul, nesocotesc stăpânirea şi batjocoresc** dregătoriile.

9

Arhanghelul Mihail*, când se împotrivea diavolului şi se certa cu el pentru trupul lui Moise, n-a îndrăznit** să rostească împotriva lui o judecată de ocară, ci doar a zis: „Domnul să te mustre!”

10

Aceştia*, dimpotrivă, batjocoresc ce nu cunosc şi se pierd singuri în ceea ce ştiu din fire, ca dobitoacele fără minte.

11

Vai de ei! Căci au urmat pe calea lui* Cain! S-au aruncat** în rătăcirea lui Balaam din dorinţa de câştig! Au pierit într-o răscoală ca a lui Core!

12

Sunt* nişte stânci ascunse la mesele** voastre de dragoste, unde se ospătează fără ruşine împreună cu voi şi se îndoapă de-a binelea; nişte nori fără apă, mânaţi†† încoace şi încolo de vânturi, nişte pomi tomnatici fără rod, de două ori morţi, dezrădăcinaţi*†;

13

nişte valuri* înfuriate ale mării, care îşi spumegă** ruşinile lor, nişte stele rătăcitoare, cărora le este păstrată negura întunericului pentru vecie.

14

Şi pentru ei a prorocit Enoh, al* şaptelea patriarh de la Adam, când a zis: „Iată că a venit** Domnul cu zecile de mii de sfinţi ai Săi,

15

ca să facă o judecată împotriva tuturor şi să încredinţeze pe toţi cei nelegiuiţi de toate faptele* nelegiuite, pe care le-au făcut în chip nelegiuit, şi de toate cuvintele de ocară pe care le-au rostit împotriva Lui aceşti păcătoşi nelegiuiţi.”

16

Ei sunt nişte cârtitori, nemulţumiţi cu soarta lor, trăiesc după poftele lor, gura* le este plină de vorbe trufaşe şi slăvesc** pe oameni pentru câştig.

17

Dar* voi, preaiubiţilor, aduceţi-vă aminte de vorbele vestite mai dinainte de apostolii Domnului nostru Isus Hristos:

18

cum vă spuneau că în vremurile din urmă vor* fi batjocoritori, care vor trăi după poftele lor nelegiuite.

19

Ei sunt aceia care* dau naştere la dezbinări, oameni supuşi poftelor firii**, care n-au Duhul.

20

Dar voi, preaiubiţilor, zidiţi-vă* sufleteşte pe credinţa voastră preasfântă, rugaţi-vă** prin Duhul Sfânt,

21

ţineţi-vă în dragostea lui Dumnezeu şi aşteptaţi* îndurarea Domnului nostru Isus Hristos pentru viaţa veşnică.

22

Mustraţi pe cei ce se despart de voi;

23

căutaţi să mântuiţi* pe unii, smulgându-i** din foc; de alţii iarăşi fie-vă milă cu frică, urând până şi cămaşa mânjită de carne.

24

Iar* Aceluia care poate să vă păzească de orice cădere şi să vă facă să** vă înfăţişaţi fără prihană şi plini de bucurie înaintea slavei Sale,

25

singurului* Dumnezeu, Mântuitorul nostru, prin Isus Hristos, Domnul nostru, să fie slavă, măreţie, putere şi stăpânire, mai înainte de toţi vecii, şi acum, şi în veci. Amin.

Capitol 1 din 1
Folosește săgețile ← → pentru navigare