Prorocia, cuvântul Domnului, către Israel, prin Maleahi:

„V-am^* iubit”, zice Domnul. „Şi voi ziceţi: ‘Cu ce ne-ai iubit?’ Nu este Esau frate cu Iacov?”, zice Domnul; „totuşi am iubit pe Iacov^**

şi am urât pe Esau, i-am prefăcut munţii^* într-o pustietate şi moştenirea lui am dat-o şacalilor din pustie.”

Iar dacă ar zice Edomul: „Suntem nimiciţi, dar vom ridica iarăşi dărâmăturile!”, aşa vorbeşte Domnul oştirilor: „Să zidească ei, căci Eu voi surpa, şi se vor numi: ‘Ţara răutăţii’ şi ‘Poporul pe care S-a mâniat Domnul pentru totdeauna’!

Veţi vedea cu ochii voştri lucrul acesta şi veţi zice: ‘Mare^* este Domnul dincolo de hotarele lui Israel!’

‘Un fiu cinsteşte^* pe tatăl său şi o slugă, pe stăpânul său. Dacă sunt Tată^**, unde este cinstea care Mi se cuvine? Dacă sunt Stăpân, unde este teama de Mine?’, zice Domnul oştirilor către voi, preoţilor, care nesocotiţi Numele Meu şi care ziceţi^†: ‘Cu ce am nesocotit noi Numele Tău?’

Prin faptul că aduceţi pe altarul Meu bucate^* necurate! Şi dacă ziceţi: ‘Cu ce Te-am spurcat?’ – Prin faptul că aţi zis: ‘Masa Domnului este de^** dispreţuit!’

Când aduceţi^* ca jertfă o vită oarbă, nu este rău lucrul acesta? Când aduceţi una şchioapă sau beteagă, nu este rău lucrul acesta oare? Ia adu-o dregătorului tău! Te va primi el bine pentru ea, va ţine el seama^** de ea?”, zice Domnul oştirilor.

„‘Şi acum, vă rog, rugaţi-vă lui Dumnezeu să aibă milă de noi!’ Vă va primi El cu bunăvoinţă când mâinile voastre fac^* astfel de lucruri?”, zice Domnul oştirilor.

„Cine din voi va închide porţile ca să n-aprindeţi^* degeaba focul pe altarul Meu? N-am nicio plăcere de voi”, zice Domnul oştirilor, „şi darurile de mâncare^** din mâna voastră nu-Mi sunt plăcute!

Căci de la răsăritul^* soarelui până la asfinţit, Numele Meu este mare^** între neamuri şi pretutindeni^† se arde tămâie^†† în cinstea Numelui Meu şi se aduc daruri de mâncare curate, căci mare^*† este Numele Meu între neamuri”, zice Domnul oştirilor.

„Dar voi îl pângăriţi prin faptul că ziceţi: ‘Masa Domnului^* este spurcată şi ce aduce ea este o mâncare de dispreţuit!’

Voi ziceţi: ‘Ce mai osteneală!’ şi o dispreţuiţi”, zice Domnul oştirilor, „şi aduceţi ce este furat, şchiop sau beteag – iată darurile de mâncare pe care le aduceţi! Pot Eu^* să le primesc din mâinile voastre?”, zice Domnul.

„Nu! Blestemat^* să fie înşelătorul care are în turma lui o vită de parte bărbătească, şi totuşi juruieşte şi jertfeşte Domnului o vită beteagă! Căci Eu sunt^** un Împărat mare”, zice Domnul oştirilor, „şi Numele Meu este înfricoşat printre neamuri.