Un psalm al lui David
Căci potrivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă,
mă înconjoară cu cuvântări pline de ură și se războiesc cu mine fără* temei.
Pe când eu îi iubesc, ei îmi sunt potrivnici, dar eu alerg la rugăciune.
Ei* îmi întorc rău pentru bine și ură pentru dragostea mea.
Puține să-i fie zilele la număr și slujba să i-o ia altul*!
Să-i rămână copiii orfani* și nevastă-sa văduvă!
Nimeni să nu mai țină la el și nimeni să n-aibă milă de orfanii lui!
pentru că nu și-a adus aminte să facă îndurare, pentru că a prigonit pe cel nenorocit și pe cel lipsit, până acolo încât să omoare pe omul cu inima zdrobită*!
Îi plăcea* blestemul: să cadă asupra lui! Nu-i plăcea binecuvântarea: să se depărteze de el!
De aceea, să-i slujească de veșmânt ca să se acopere, de cingătoare cu care să fie totdeauna încins!
Aceasta să fie, din partea Domnului, plata vrăjmașilor mei și a celor ce vorbesc cu răutate de mine!
Iar Tu, Doamne Dumnezeule, lucrează pentru mine din pricina Numelui Tău, căci mare este bunătatea Ta; izbăvește-mă!
Sunt nenorocit și lipsit și îmi e rănită inima înăuntrul meu.
Mi-au slăbit genunchii* de post și mi s-a sleit trupul de slăbiciune.
Ajută-mi, Doamne, Dumnezeul meu! Scapă-mă prin bunătatea Ta!
Și* să știe că mâna Ta, că Tu, Doamne, ai făcut lucrul acesta!
Măcar că ei blestemă*, Tu binecuvântează; măcar că se ridică ei împotriva mea, vor fi înfruntați, iar robul** Tău se va bucura.