119/150
Text:

1

Ferice de cei fără prihană în calea lor, care* umblă întotdeauna după Legea Domnului!

2

Ferice de cei ce păzesc poruncile Lui, care-L caută din toată inima lor,

3

care* nu săvârşesc nicio nelegiuire şi umblă în căile Lui!

4

Tu ai dat poruncile Tale ca să fie păzite cu sfinţenie.

5

O, de ar ţinti căile mele la păzirea orânduirilor Tale!

6

Atunci* nu voi roşi de ruşine la vederea tuturor poruncilor Tale!

7

Te voi lăuda* cu inimă neprihănită când voi învăţa legile dreptăţii Tale.

8

Vreau să păzesc orânduirile Tale: nu mă părăsi de tot!

9

Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după Cuvântul Tău.

10

Te* caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat** de la poruncile Tale.

11

Strâng Cuvântul Tău în* inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta!

12

Binecuvântat să fii Tu, Doamne! Învaţă-mă* orânduirile Tale!

13

Cu buzele mele vestesc* toate hotărârile gurii Tale.

14

Când urmez învăţăturile Tale, mă bucur de parc-aş avea toate comorile.

15

Mă gândesc* adânc la poruncile Tale şi cărările Tale le am sub ochi.

16

Mă desfătez* în orânduirile Tale şi nu uit Cuvântul Tău.

17

* bine robului Tău, ca să trăiesc şi să păzesc Cuvântul Tău!

18

Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!

19

Sunt un străin* pe pământ: nu-mi ascunde poruncile Tale!

20

Totdeauna mi se topeşte* sufletul de dor după legile Tale.

21

Tu mustri pe cei îngâmfaţi, pe blestemaţii aceştia care se* rătăcesc de la poruncile Tale.

22

Ridică* de pe mine ocara şi dispreţul, căci păzesc învăţăturile Tale!

23

Să tot stea voievozii şi să vorbească împotriva mea: robul Tău cugetă* adânc la orânduirile Tale.

24

Învăţăturile* Tale sunt desfătarea mea şi sfătuitorii mei.

25

Sufletul meu este lipit* de ţărână: înviorează-mă** după făgăduinţa Ta!

26

Eu îmi istorisesc căile şi Tu mă asculţi: învaţă-mă* orânduirile Tale!

27

Fă-mă să pricep calea poruncilor Tale şi voi* cugeta la lucrurile Tale cele minunate!

28

Îmi plânge sufletul* de durere: ridică-mă, după Cuvântul Tău!

29

Depărtează-mă de calea necredincioşiei către Tine şi dă-mi îndurarea Ta, ca să urmez Legea Ta!

30

Aleg calea adevărului, pun legile Tale sub ochii mei.

31

Mă ţin de învăţăturile Tale, Doamne, nu mă lăsa de ruşine!

32

Alerg pe calea poruncilor Tale, căci îmi scoţi inima la* larg.

33

Învaţă-mă*, Doamne, calea orânduirilor Tale, ca s-o ţin până** la sfârşit!

34

Dă-mi* pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea!

35

Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place* de ea!

36

Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre câştig*!

37

Abate-mi* ochii de la vederea** lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta!

38

Împlineşte-Ţi* făgăduinţa faţă de robul Tău, făgăduinţa făcută pentru cei ce se tem de Tine!

39

Depărtează de la mine ocara de care mă tem! Căci judecăţile Tale sunt pline de bunătate.

40

Iată, doresc* să împlinesc poruncile Tale: fă-mă să trăiesc** în neprihănirea cerută de Tine!

41

Să vină*, Doamne, îndurarea Ta peste mine, mântuirea Ta, după făgăduinţa Ta!

42

Şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte, căci mă încred în Cuvântul Tău.

43

Nu lua de tot din gura mea cuvântul adevărului! Căci nădăjduiesc în judecăţile Tale.

44

Voi păzi Legea Ta necurmat, totdeauna şi pe vecie.

45

Voi umbla în loc larg, căci caut poruncile Tale.

46

Voi* vorbi despre învăţăturile Tale înaintea împăraţilor şi nu-mi va roşi obrazul.

47

Mă desfătez* în poruncile Tale, căci le iubesc.

48

Îmi întind mâinile spre poruncile Tale, pe care le iubesc, şi vreau să mă gândesc* adânc la orânduirile Tale.

49

Adu-Ţi aminte de făgăduinţa dată robului Tău, în care m-ai făcut să-mi pun* nădejdea!

50

Aceasta este mângâierea* mea în necazul meu: că făgăduinţa Ta îmi dă iarăşi viaţă.

51

Nişte îngâmfaţi mi-aruncă batjocuri*, totuşi eu nu mă abat** de la Legea Ta.

52

Mă gândesc la judecăţile Tale de odinioară, Doamne, şi mă mângâi.

53

M-apucă o mânie* aprinsă la vederea celor răi, care părăsesc Legea Ta.

54

Orânduirile Tale sunt prilejul cântărilor mele în casa pribegiei mele.

55

Noaptea îmi aduc* aminte de Numele Tău, Doamne, şi păzesc Legea Ta.

56

Aşa mi se cuvine, căci păzesc poruncile Tale.

57

Partea* mea, Doamne, o spun, este să păzesc cuvintele Tale.

58

Te rog din toată inima mea: ai milă de mine, după* făgăduinţa Ta!

59

Mă gândesc* la căile mele şi îmi îndrept picioarele spre învăţăturile Tale.

60

Mă grăbesc şi nu preget să păzesc poruncile Tale.

61

Cursele celor răi mă înconjoară, dar nu uit Legea Ta.

62

Mă scol la* miezul nopţii să Te laud pentru judecăţile Tale cele drepte.

63

Sunt prieten cu toţi cei ce se tem de Tine şi cu cei ce păzesc poruncile Tale.

64

Pământul, Doamne, este plin de bunătatea* Ta; învaţă-mă orânduirile Tale!

65

Tu faci bine robului Tău, Doamne, după făgăduinţa Ta.

66

Învaţă-mă* să am înţelegere şi pricepere, căci cred în poruncile Tale!

67

Până* ce am fost smerit, rătăceam; dar acum păzesc Cuvântul Tău.

68

Tu eşti bun* şi binefăcător: învaţă-mă** orânduirile Tale!

69

Nişte îngâmfaţi urzesc* neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.

70

Inima lor este nesimţitoare* ca grăsimea, dar eu mă desfătez în** Legea Ta.

71

Este spre* binele meu că m-ai smerit, ca să învăţ orânduirile Tale.

72

Mai* mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale decât o mie de lucruri de aur şi de argint.

73

Mâinile* Tale m-au făcut şi m-au întocmit; dă-mi pricepere**, ca să învăţ poruncile Tale!

74

Cei* ce se tem de Tine mă văd şi se bucură, căci nădăjduiesc în făgăduinţele** Tale.

75

Ştiu, Doamne, că judecăţile Tale sunt drepte: din* credincioşie m-ai smerit.

76

Fă ca bunătatea Ta să-mi fie mângâiere, cum ai făgăduit robului Tău!

77

Să vină* peste mine îndurările Tale, ca să trăiesc, căci Legea** Ta este desfătarea mea.

78

Să fie înfruntaţi* îngâmfaţii care mă asupresc fără** temei! Căci eu mă gândesc adânc la poruncile Tale.

79

Să se întoarcă la mine cei ce se tem de Tine şi cei ce cunosc învăţăturile Tale!

80

Inima să-mi fie neîmpărţită în orânduirile Tale, ca să nu fiu dat de ruşine!

81

Îmi tânjeşte* sufletul după mântuirea Ta: nădăjduiesc în făgăduinţa** Ta.

82

Mi se topesc* ochii după făgăduinţa Ta şi zic: „Când mă vei mângâia?”

83

Căci am ajuns* ca un burduf pus în fum, totuşi nu uit orânduirile Tale.

84

Care* este numărul zilelor robului Tău? Când** vei pedepsi pe cei ce mă prigonesc?

85

Nişte îngâmfaţi* sapă gropi înaintea mea; nu lucrează după Legea Ta.

86

Toate poruncile Tale nu sunt decât credincioşie; ei mă prigonesc* fără** temei: ajută-mă!

87

Gata, gata să mă doboare şi să mă prăpădească, dar eu nu părăsesc poruncile Tale.

88

Înviorează-mă* după bunătatea Ta, ca să păzesc învăţăturile gurii Tale!

89

Cuvântul Tău, Doamne, dăinuieşte în* veci în ceruri.

90

Credincioşia Ta ţine din neam în neam; Tu ai întemeiat pământul, şi el rămâne tare.

91

După legile* Tale stă în picioare totul astăzi, căci toate lucrurile Îţi sunt supuse.

92

Dacă n-ar fi fost Legea* Ta desfătarea mea, aş fi pierit în ticăloşia mea.

93

Niciodată nu voi uita poruncile Tale, căci prin ele mă înviorezi.

94

Al Tău sunt: mântuieşte-mă, căci caut poruncile Tale!

95

Nişte răi mă aşteaptă ca să mă piardă, dar eu iau aminte la învăţăturile Tale.

96

Văd că tot* ce este desăvârşit are margini, poruncile Tale însă sunt fără margini.

97

Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc* la ea.

98

Poruncile Tale mă fac mai înţelept* decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.

99

Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci* mă gândesc la învăţăturile Tale.

100

Am mai* multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale.

101

Îmi ţin* piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc Cuvântul Tău.

102

Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.

103

Ce* dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!

104

Prin poruncile Tale mă fac mai priceput, de aceea urăsc* orice cale a minciunii.

105

Cuvântul Tău este o candelă* pentru picioarele mele şi o lumină pe cărarea mea.

106

Jur*, şi mă voi ţine de jurământ, că voi păzi legile Tale cele drepte.

107

Sunt foarte amărât: înviorează-mă*, Doamne, după Cuvântul Tău!

108

Primeşte, Doamne, simţămintele* pe care le spune gura mea şi învaţă-mă** legile Tale!

109

Viaţa* îmi este necurmat în primejdie, şi totuşi nu uit Legea Ta.

110

Nişte răi îmi întind* curse, dar eu nu** mă rătăcesc de la poruncile Tale.

111

Învăţăturile Tale sunt moştenirea* mea de veci, căci ele** sunt bucuria inimii mele.

112

Îmi plec inima să împlinesc orânduirile Tale, totdeauna şi până* la sfârşit.

113

Urăsc pe oamenii nehotărâţi, dar iubesc Legea Ta.

114

Tu eşti adăpostul* şi scutul meu; eu nădăjduiesc în făgăduinţa** Ta.

115

Depărtaţi-vă* de mine, răilor, ca să păzesc poruncile Dumnezeului meu!

116

Sprijină-mă, după făgăduinţa Ta, ca să trăiesc şi nu mă lăsa* de ruşine în nădejdea mea!

117

Fii sprijinul meu, ca să fiu scăpat şi să mă veselesc neîncetat de orânduirile Tale!

118

Tu dispreţuieşti pe toţi cei ce se depărtează* de orânduirile Tale, căci înşelătoria lor este zadarnică.

119

Ca* spuma iei pe toţi cei răi de pe pământ, de aceea eu iubesc învăţăturile Tale.

120

Mi se înfioară carnea* de frica Ta şi mă tem de judecăţile Tale.

121

Păzesc legea şi dreptatea: nu mă lăsa în voia asupritorilor mei!

122

Ia sub ocrotirea* Ta binele robului Tău şi nu mă lăsa apăsat de nişte îngâmfaţi!

123

Mi se topesc ochii* după mântuirea Ta şi după făgăduinţa Ta cea dreaptă.

124

Poartă-Te cu robul Tău după bunătatea Ta şi învaţă-mă* orânduirile Tale!

125

Eu sunt robul* Tău; dă-mi pricepere, ca să cunosc învăţăturile Tale!

126

Este vremea ca Domnul să lucreze, căci ei calcă Legea Ta.

127

De aceea*, eu iubesc poruncile Tale mai mult decât aurul, da, mai mult decât aurul curat.

128

De aceea, găsesc drepte toate poruncile Tale şi urăsc* orice cale a minciunii.

129

Învăţăturile Tale sunt minunate, de aceea le păzeşte sufletul meu.

130

Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere* celor fără răutate.

131

Deschid gura şi oftez, căci sunt* lacom după poruncile Tale.

132

Întoarce-Ţi* Faţa spre mine şi ai milă de mine, după** obiceiul Tău faţă de cei ce iubesc Numele Tău!

133

Întăreşte-mi* paşii în Cuvântul Tău şi nu** lăsa nicio nelegiuire să stăpânească peste mine!

134

Izbăveşte-mă de* asuprirea oamenilor, ca să păzesc poruncile Tale!

135

Fă să strălucească Faţa* Ta peste robul Tău şi învaţă-mă** orânduirile Tale!

136

Ochii îmi varsă şiroaie* de ape, pentru că Legea Ta nu este păzită.

137

Tu eşti drept*, Doamne, şi judecăţile Tale sunt fără prihană.

138

Tu Îţi întemeiezi învăţăturile* pe dreptate şi pe cea mai mare credincioşie.

139

Râvna* mea mă mănâncă, pentru că potrivnicii mei uită cuvintele Tale.

140

Cuvântul Tău este cu totul încercat*, şi robul Tău îl iubeşte.

141

Sunt mic şi dispreţuit, dar nu uit poruncile Tale.

142

Dreptatea Ta este o dreptate veşnică şi Legea Ta este adevărul*.

143

Necazul şi strâmtorarea mă ajung, dar poruncile Tale sunt desfătarea* mea.

144

Învăţăturile Tale sunt drepte pe vecie: dă-mi pricepere*, ca să trăiesc!

145

Te chem din toată inima mea: ascultă-mă, Doamne, ca să păzesc orânduirile Tale!

146

Te chem: mântuieşte-mă, ca să păzesc învăţăturile Tale!

147

O iau înaintea* zorilor şi strig; nădăjduiesc** în făgăduinţele Tale.

148

O iau înaintea* străjilor de noapte şi deschid ochii, ca să mă gândesc adânc la Cuvântul Tău.

149

Ascultă-mi glasul, după bunătatea Ta, înviorează-mă*, Doamne, după judecata Ta!

150

Se apropie cei ce urmăresc mişelia şi se depărtează de Legea Ta.

151

Dar Tu eşti aproape*, Doamne, şi** toate poruncile Tale sunt adevărul.

152

De multă vreme ştiu, din învăţăturile Tale, că le-ai aşezat pentru* totdeauna.

153

Vezi-mi* ticăloşia şi izbăveşte-mă, căci nu uit Legea Ta!

154

Apără-mi* pricina şi răscumpără-mă, înviorează-mă**, după făgăduinţa Ta!

155

Mântuirea este departe* de cei răi, căci ei nu caută orânduirile Tale.

156

Mari sunt îndurările Tale, Doamne! Înviorează-mă* după judecăţile Tale!

157

Mulţi sunt prigonitorii şi potrivnicii mei, dar nu* mă depărtez de învăţăturile Tale.

158

Văd cu scârbă* pe cei necredincioşi Ţie, care nu păzesc Cuvântul Tău.

159

Vezi cât de mult iubesc eu poruncile Tale: înviorează-mă*, Doamne, după bunătatea Ta!

160

Temelia Cuvântului Tău este adevărul şi toate legile Tale cele drepte sunt veşnice.

161

Nişte* voievozi mă prigonesc fără temei, dar inima mea nu tremură decât de cuvintele Tale.

162

Mă bucur de Cuvântul Tău ca cel ce găseşte o mare pradă.

163

Urăsc şi nu pot suferi minciuna, dar iubesc Legea Ta.

164

De şapte ori pe zi Te laud din pricina legilor Tale celor drepte.

165

Multă* pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li se întâmplă nicio nenorocire.

166

Eu nădăjduiesc* în mântuirea Ta, Doamne, şi împlinesc poruncile Tale.

167

Sufletul meu ţine învăţăturile Tale şi le iubesc mult de tot!

168

Păzesc poruncile şi învăţăturile Tale, căci* toate căile mele sunt înaintea Ta.

169

Să ajungă strigătul meu până la Tine, Doamne! Dă-mi pricepere*, după făgăduinţa Ta!

170

Să ajungă cererea mea până la Tine! Izbăveşte-mă, după făgăduinţa Ta!

171

Buzele* mele să vestească lauda Ta, căci Tu mă înveţi orânduirile Tale!

172

Să cânte limba mea Cuvântul Tău, căci toate poruncile Tale sunt drepte!

173

Mâna Ta să-mi fie într-ajutor, căci am* ales poruncile Tale!

174

Suspin* după mântuirea Ta, Doamne, şi Legea** Ta este desfătarea mea.

175

Să-mi trăiască sufletul şi să Te laude, şi judecăţile Tale să mă sprijine!

176

Rătăcesc* ca o oaie pierdută: caută pe robul Tău, căci nu uit poruncile Tale!

Capitol 119 din 150
Folosește săgețile ← → pentru navigare