Păzește-mă, Dumnezeule, căci^* în Tine mă încred!

Eu zic Domnului: „Tu ești Domnul meu, Tu ești singura^* mea fericire!”

Sfinții care sunt în țară, oamenii evlavioși, sunt toată plăcerea mea.

Idolii se înmulțesc, oamenii aleargă după dumnezei străini, dar eu n-aduc jertfele lor de sânge și nu pun numele^* lor pe buzele mele.

Domnul^* este partea mea de moștenire și paharul^** meu, Tu îmi îndrepți sorțul meu.

O moștenire plăcută mi-a căzut la sorți, o frumoasă moșie mi-a fost dată.

Eu binecuvântez pe Domnul, care mă sfătuiește, căci până și noaptea îmi dă îndemnuri inima^*.

Am necurmat pe Domnul înaintea^* ochilor mei. Când este El la dreapta mea^**, nu mă clatin^†.

De aceea inima mi se bucură, sufletul mi se veselește^* și trupul mi se odihnește în liniște.

Căci^* nu vei lăsa sufletul^** meu în Locuința morților, nu vei îngădui ca preaiubitul Tău să vadă putrezirea.

Îmi vei arăta cărarea vieții^*; înaintea^** Feței Tale sunt bucurii nespuse și desfătări veșnice, în dreapta^† Ta.