Te înalţ, Doamne, căci m-ai^* ridicat şi n-ai lăsat pe vrăjmaşii mei să se bucure^** de mine.

Doamne Dumnezeule, eu am strigat către Tine, şi Tu m-ai vindecat^*.

Doamne, Tu mi-ai ridicat^* sufletul din Locuinţa morţilor, Tu m-ai adus la viaţă din mijlocul celor ce se coboară^** în groapă.

Cântaţi^* Domnului, voi, cei iubiţi de El, măriţi prin laudele voastre Numele Lui cel sfânt!

Căci mânia Lui ţine numai o clipă^*, dar îndurarea Lui ţine toată^** viaţa: seara vine plânsul, iar dimineaţa^†, veselia.

Când îmi mergea bine^*, ziceam: „Nu mă voi clătina niciodată!”

Doamne, prin bunăvoinţa Ta mă aşezaseşi pe un munte tare, dar Ţi-ai ascuns^* Faţa şi m-am tulburat.

Doamne, eu am strigat către Tine şi m-am rugat Domnului zicând:

„Ce vei câştiga dacă-mi verşi sângele şi mă cobori în groapă? Poate să Te laude ţărâna^*? Poate ea să vestească credincioşia Ta?

Ascultă, Doamne, ai milă de mine! Doamne, ajută-mă!”

Şi mi-ai prefăcut^* tânguirile în veselie, mi-ai dezlegat sacul de jale şi m-ai încins cu bucurie,

pentru ca inima mea să-Ţi cânte şi să nu stea mută. Doamne Dumnezeule, eu pururea Te voi lăuda!