55/150
Text:

O cântare a lui David

1

Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu Te ascunde de cererile mele!

2

Ascultă-mă şi răspunde-mi! Rătăcesc* încoace şi încolo şi mă frământ

3

din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci* ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.

4

Îmi tremură inima* în mine şi mă cuprinde spaima morţii,

5

mă apucă frica şi groaza şi mă iau fiorii.

6

Eu zic: „O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!”

7

Da, aş fugi departe de tot şi m-aş duce să locuiesc în pustie.

8

Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năprasnic şi de furtuna aceasta.

9

Nimiceşte-i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă* şi certuri;

10

zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei;

11

răutatea este în mijlocul ei şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.

12

Nu* un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi; nu potrivnicul meu se ridică** împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui.

13

Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate* de cruce şi prieten cu mine!

14

Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie şi ne duceam împreună* cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!

15

Să vină moartea peste ei şi să se coboare* de vii în Locuinţa morţilor, căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor!

16

Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.

17

Seara*, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.

18

Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea şi-mi va aduce pacea, căci mulţi* mai sunt împotriva mea!

19

Dumnezeu va auzi şi-i va smeri, El, care* din veşnicie stă pe scaunul Lui de domnie. Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare şi nu se tem de Dumnezeu.

20

Ei pun* mâna pe cei ce trăiau** în pace cu ei şi îşi calcă legământul.

21

Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul; cuvintele* lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar, când ies ele din gură, sunt nişte săbii.

22

Încredinţează-ţi* soarta în mâna Domnului şi El te va sprijini! El nu** va lăsa niciodată să se clatine cel neprihănit.

23

Şi Tu, Dumnezeule, îi vei coborî în fundul gropii. Oamenii* setoşi de sânge şi de înşelăciune nu** vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!

Capitol 55 din 150
Folosește săgețile ← → pentru navigare