O cântare a lui David
Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu Te ascunde de cererile mele!
Ascultă-mă şi răspunde-mi! Rătăcesc* încoace şi încolo şi mă frământ
din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci* ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
Îmi tremură inima* în mine şi mă cuprinde spaima morţii,
mă apucă frica şi groaza şi mă iau fiorii.
Eu zic: „O, dacă aş avea aripile porumbelului, aş zbura şi aş găsi undeva odihnă!”
Da, aş fugi departe de tot şi m-aş duce să locuiesc în pustie.
Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năprasnic şi de furtuna aceasta.
Nimiceşte-i, Doamne, împarte-le limbile, căci în cetate văd silă* şi certuri;
zi şi noapte ei îi dau ocol pe ziduri: nelegiuirea şi răutatea sunt în sânul ei;
răutatea este în mijlocul ei şi vicleşugul şi înşelătoria nu lipsesc din pieţele ei.
Nu* un vrăjmaş mă batjocoreşte, căci aş suferi; nu potrivnicul meu se ridică** împotriva mea, căci m-aş ascunde dinaintea lui.
Ci tu, pe care te socoteam una cu mine, tu, frate* de cruce şi prieten cu mine!
Noi, care trăiam împreună într-o plăcută prietenie şi ne duceam împreună* cu mulţimea în Casa lui Dumnezeu!
Să vină moartea peste ei şi să se coboare* de vii în Locuinţa morţilor, căci răutatea este în locuinţa lor, în inima lor!
Dar eu strig către Dumnezeu, şi Domnul mă va scăpa.
Seara*, dimineaţa şi la amiază, oftez şi gem, şi El va auzi glasul meu.
Mă va scăpa din lupta care se dă împotriva mea şi-mi va aduce pacea, căci mulţi* mai sunt împotriva mea!
Dumnezeu va auzi şi-i va smeri, El, care* din veşnicie stă pe scaunul Lui de domnie. Căci în ei nu este nicio nădejde de schimbare şi nu se tem de Dumnezeu.
Ei pun* mâna pe cei ce trăiau** în pace cu ei şi îşi calcă legământul.
Gura lor este dulce ca smântâna, dar în inimă poartă războiul; cuvintele* lor sunt mai alunecoase decât untdelemnul, dar, când ies ele din gură, sunt nişte săbii.
Şi Tu, Dumnezeule, îi vei coborî în fundul gropii. Oamenii* setoşi de sânge şi de înşelăciune nu** vor ajunge nici jumătate din zilele lor. Eu însă mă încred în Tine!