Oare tăcând faceți voi dreptate? Oare așa judecați voi fără părtinire, fiii oamenilor?

Dimpotrivă, în inimă săvârșiți nelegiuiri; în țară puneți în cumpănă^* silnicia mâinilor voastre.

Cei răi sunt stricați încă din^* pântecele mamei lor, mincinoșii se rătăcesc odată cu ieșirea din pântecele mamei lor.

Au o otravă^* ca otrava unui șarpe, ca otrava unei aspide^** surde, care își astupă urechea,

care n-aude glasul vrăjitorilor, glasul fermecătorului celui mai iscusit.

Dumnezeule, zdrobește-le^* dinții din gură! Smulge, Doamne, măselele acestor pui de lei!

Să se risipească^* întocmai ca niște ape care se scurg! Săgețile pe care le-aruncă ei să fie niște săgeți tocite!

Să piară ca un melc care se topește umblând; să nu vadă soarele, ca^* stârpitura unei femei!

Înainte ca oalele voastre să simtă focul de spin verde sau uscat, îl^* va lua vârtejul.

Cel^* fără prihană se va bucura la vederea răzbunării; își va scălda picioarele^** în sângele celor răi.

Și^* atunci oamenii vor zice: „Da, este o răsplată pentru cel fără prihană! Da, este un Dumnezeu care judecă^** pe pământ!”