O cântare. Un psalm
Înălţaţi lui Dumnezeu strigăte* de bucurie, toţi locuitorii pământului!
Cântaţi slavă Numelui Său, măriţi slava Lui prin laudele voastre!
Ziceţi lui Dumnezeu: „Cât de înfricoşate* sunt lucrările Tale! Din** pricina mărimii puterii Tale, vrăjmaşii Tăi Te linguşesc.
El a prefăcut* marea în pământ uscat şi râul** a fost trecut cu piciorul: atunci ne-am bucurat în El.
El stăpâneşte pe vecie prin puterea Lui. Ochii* Lui urmăresc pe neamuri, ca cei răzvrătiţi să nu se mai scoale împotriva Lui!
Binecuvântaţi, popoare, pe Dumnezeul nostru! Faceţi să răsune lauda Lui!
El ne-a păstrat sufletul cu viaţă şi n-a îngăduit să ni se clatine piciorul.
Căci Tu* ne-ai încercat, Dumnezeule, ne-ai trecut** prin cuptorul cu foc, ca argintul.
Ne-ai adus* în laţ şi ne-ai pus o grea povară pe coapse.
juruinţe care mi-au ieşit de pe buze, pe care mi le-a rostit gura când eram la strâmtorare.
Îţi voi aduce oi grase ca ardere-de-tot, cu grăsimea berbecilor, voi jertfi oi împreună cu ţapi.
Am strigat către El cu gura mea, şi îndată lauda a fost pe limba mea.
Dar Dumnezeu m-a* ascultat, a luat aminte la glasul rugăciunii mele.
Binecuvântat să fie Dumnezeu, care nu mi-a lepădat rugăciunea şi nu mi-a îndepărtat bunătatea Lui!