Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat^* este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă^** mai presus de ceruri.

Din gura^* copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului^** şi omului cu dor de răzbunare.

Când privesc^* cerurile – lucrarea mâinilor Tale –, luna şi stelele pe care le-ai făcut,

îmi zic: Ce este omul^*, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?

L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu şi l-ai încununat cu slavă şi cu cinste.

I-ai dat stăpânire^* peste lucrurile mâinilor Tale, toate^** le-ai pus sub picioarele lui:

oile şi boii laolaltă, fiarele câmpului,

păsările cerului şi peştii mării, tot ce străbate cărările mărilor.

Doamne, Dumnezeul^* nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul!