Doamne, Dumnezeul^* mântuirii mele! Zi^** şi noapte strig înaintea Ta!

S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele,

căci mi s-a săturat sufletul de rele şi^* mi se apropie viaţa de Locuinţa morţilor.

Sunt pus în rândul^* celor ce se coboară în groapă, sunt^** ca un om care nu mai are putere.

Stau întins printre cei morţi ca cei ucişi şi culcaţi în mormânt, de care nu-Ţi mai aduci aminte şi care sunt despărţiţi de^* mâna Ta.

M-ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.

Mânia Ta mă apasă şi mă năpădeşti cu^* toate valurile Tale.

Ai îndepărtat^* de la mine pe toţi prietenii mei, m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei; sunt închis^** şi nu pot să ies.

Mi se topesc ochii^* de suferinţă; în toate zilele Te chem^**, Doamne, şi-mi întind^† mâinile spre Tine!

Oare^* pentru morţi faci Tu minuni? Sau se scoală morţii să Te laude?

Se vorbeşte de bunătatea Ta în mormânt şi de credincioşia Ta în adânc?

Sunt cunoscute^* minunile Tale în întuneric şi^** dreptatea Ta în ţara uitării?

Doamne, eu Îţi cer ajutorul şi^* dimineaţa rugăciunea mea se înalţă la Tine.

Pentru ce^*, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentru ce îmi ascunzi^** Faţa Ta?

Din tinereţe, sunt nenorocit şi trag să mor, sunt cuprins^* de spaimele Tale şi nu ştiu ce să mai fac.

Mânia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.

Ele mă^* înconjoară toată ziua ca nişte ape, mă înfăşoară toate deodată.

Ai depărtat^* de la mine pe prieteni şi tovarăşi, şi cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuţi.