Doamne, Dumnezeul^* mântuirii mele! Zi^** și noapte strig înaintea Ta!

S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele,

căci mi s-a săturat sufletul de rele și^* mi se apropie viața de Locuința morților.

Sunt pus în rândul^* celor ce se coboară în groapă, sunt^** ca un om care nu mai are putere.

Stau întins printre cei morți ca cei uciși și culcați în mormânt, de care nu-Ți mai aduci aminte și care sunt despărțiți de^* mâna Ta.

M-ai aruncat în groapa cea mai de jos, în întuneric, în adâncuri.

Mânia Ta mă apasă și mă năpădești cu^* toate valurile Tale.

Ai îndepărtat^* de la mine pe toți prietenii mei, m-ai făcut o pricină de scârbă pentru ei; sunt închis^** și nu pot să ies.

Mi se topesc ochii^* de suferință; în toate zilele Te chem^**, Doamne, și-mi întind^† mâinile spre Tine!

Oare^* pentru morți faci Tu minuni? Sau se scoală morții să Te laude?

Se vorbește de bunătatea Ta în mormânt și de credincioșia Ta în adânc?

Sunt cunoscute^* minunile Tale în întuneric și^** dreptatea Ta în țara uitării?

Doamne, eu Îți cer ajutorul și^* dimineața rugăciunea mea se înalță la Tine.

Pentru ce^*, Doamne, lepezi sufletul meu? Pentru ce îmi ascunzi^** Fața Ta?

Din tinerețe, sunt nenorocit și trag să mor, sunt cuprins^* de spaimele Tale și nu știu ce să mai fac.

Mânia Ta trece peste mine, spaimele Tale mă nimicesc de tot.

Ele mă^* înconjoară toată ziua ca niște ape, mă înfășoară toate deodată.

Ai depărtat^* de la mine pe prieteni și tovarăși, și cei de aproape ai mei s-au făcut nevăzuți.