Voi cânta^* totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia^** Ta.

Căci zic: „Îndurarea are temelii veşnice! Tare ca cerurile este credincioşia Ta!”

„Am făcut^* legământ cu alesul Meu”, zice Domnul. „Iată ce am jurat^** robului Meu David:

‘Îţi voi întări sămânţa^* pe vecie şi-n veci^** îţi voi aşeza scaunul de domnie.’”

Cerurile^* laudă minunile Tale, Doamne, şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor^**!

Căci în cer^* cine se poate asemăna cu Domnul? Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?

Dumnezeu^* este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor şi de temut pentru toţi cei ce stau în jurul Lui.

Doamne, Dumnezeul oştirilor, cine este puternic^* ca Tine, Doamne! Şi credincioşia Ta Te înconjoară.

Tu^* îmblânzeşti mândria mării; când se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

Tu^* ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit, ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.

Ale^* Tale sunt cerurile şi pământul, Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.

Tu ai făcut miazănoaptea^* şi miazăziua; Taborul^** şi Hermonul^† se bucură de Numele Tău.

Braţul Tău este puternic, mâna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.

Dreptatea^* şi judecata sunt temelia scaunului Tău de domnie; bunătatea^** şi credincioşia sunt înaintea Feţei Tale.

Ferice de poporul care cunoaşte sunetul^* trâmbiţei, care umblă în lumina^** Feţei Tale, Doamne!

El se bucură neîncetat de Numele Tău şi se făleşte cu dreptatea Ta.

Căci Tu eşti fala puterii lui; şi, în^* bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.

Căci Domnul este scutul nostru, Sfântul lui Israel este Împăratul nostru.

Atunci ai vorbit într-o vedenie preaiubitului Tău şi ai zis: „Am dat ajutorul Meu unui viteaz, am ridicat din mijlocul poporului un tânăr^*;

am găsit^* pe robul Meu David şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfânt.

Mâna Mea îl^* va sprijini şi braţul Meu îl va întări.

Vrăjmaşul^* nu-l va prinde şi cel rău nu-l va apăsa,

ci voi zdrobi^* dinaintea lui pe potrivnicii lui şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.

Credincioşia^* şi bunătatea Mea vor fi cu el şi^** tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.

Voi da în mâna^* lui marea şi în dreapta lui râurile.

El Îmi va zice: ‘Tu eşti Tatăl^* meu, Dumnezeul meu şi Stânca^** mântuirii mele!’

Iar Eu îl voi face întâiul^* născut, cel mai înalt^** dintre împăraţii pământului.

Îi voi păstra totdeauna bunătatea^* Mea şi legământul^** Meu îi va fi neclintit.

Îi voi face veşnică sămânţa^* şi scaunul^** lui de domnie, ca^† zilele cerurilor.

Dacă fiii^* lui vor părăsi^** Legea Mea şi nu vor umbla după poruncile Mele,

dacă vor călca orânduirile Mele şi nu vor păzi poruncile Mele,

atunci le voi pedepsi^* fărădelegile cu nuiaua şi nelegiuirile cu lovituri,

dar^* nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea de la ei şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;

nu-Mi voi călca legământul şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele Mele.

Am jurat odată^* pe sfinţenia Mea: să mint Eu oare pe David?

Sămânţa^* lui va dăinui în veci; scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca^** soarele;

ca luna va dăinui pe vecie şi ca martorul credincios din cer.”

Şi totuşi^* Tu l-ai îndepărtat^** şi Te-ai mâniat pe unsul Tău;

ai nesocotit legământul făcut cu robul Tău; i-ai doborât şi i-ai pângărit^* cununa.

I-ai prăbuşit^* toate zidurile şi i-ai dărâmat toate cetăţuile.

Toţi trecătorii îl jefuiesc şi a ajuns de batjocura^* vecinilor lui.

Ai înălţat dreapta potrivnicilor lui, ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,

ai făcut ca ascuţişul sabiei lui să dea înapoi şi nu l-ai sprijinit în luptă.

Ai pus capăt strălucirii lui şi i-ai trântit la pământ scaunul de domnie^*;

i-ai scurtat zilele tinereţii şi l-ai acoperit de ruşine.

Până^* când, Doamne, Te vei ascunde fără încetare şi-Ţi^** va arde mânia ca focul?

Adu-ţi^* aminte ce scurtă este viaţa mea şi pentru ce nimic ai făcut pe toţi fiii omului!

Este vreun om care^* să poată trăi şi să nu^** vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din Locuinţa morţilor?

Unde sunt, Doamne, îndurările Tale dintâi, pe care le-ai jurat^* lui David în^** credincioşia Ta?

Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi, adu-Ţi^* aminte că port în sân ocara multor popoare;

adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne, de^* ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!

Binecuvântat^* să fie Domnul în veci! Amin! Amin!