Îngerul^* care vorbea cu mine s-a întors şi m-a trezit ca pe un^** om pe care-l trezeşti din somnul lui.

El m-a întrebat: „Ce vezi?” Eu am răspuns: „M-am uitat şi iată că este un sfeşnic^* cu totul de aur şi, deasupra lui, un vas cu untdelemn şi, pe el, şapte^** candele, cu şapte ţevi pentru candelele care sunt în vârful sfeşnicului.

Şi lângă el sunt doi măslini^*, unul la dreapta vasului şi altul la stânga lui.”

Şi, luând iarăşi cuvântul, am zis îngerului care vorbea cu mine: „Ce înseamnă lucrurile acestea, domnul meu?”

Îngerul care vorbea cu mine mi-a răspuns: „Nu ştii ce înseamnă aceste lucruri?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.”

Atunci, el a luat din nou cuvântul şi mi-a zis: „Acesta este cuvântul Domnului către Zorobabel şi sună astfel: ‘Lucrul acesta nu se va face nici prin putere^*, nici prin tărie, ci prin Duhul Meu’, zice Domnul oştirilor.

‘Cine eşti tu, munte mare^*, înaintea lui Zorobabel? Te vei preface într-un loc şes. El va pune piatra cea mai însemnată^** în vârful Templului, în mijlocul strigătelor^† de: «Îndurare, îndurare cu ea!»’”

Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel:

„Mâinile lui Zorobabel au întemeiat^* Casa aceasta şi tot mâinile lui o vor isprăvi^**; şi veţi^† şti dacă Domnul^†† oştirilor m-a trimis la voi.

Căci cine dispreţuieşte ziua începuturilor slabe^*? Aceştia şapte vor privi cu bucurie cumpăna în mâna lui Zorobabel. Aceştia şapte sunt ochii^** Domnului, care cutreieră tot pământul.”

Eu am luat cuvântul şi i-am zis: „Ce înseamnă aceşti doi măslini, la dreapta sfeşnicului şi la stânga lui?”

Am luat a doua oară cuvântul şi i-am zis: „Ce înseamnă cele două ramuri^* de măslin care sunt lângă cele două ţevi de aur prin care curge uleiul auriu din el?”

El mi-a răspuns: „Nu ştii ce înseamnă?” Eu am zis: „Nu, domnul meu.” Şi el a zis:

„Aceştia sunt cei doi unşi^* care stau^** înaintea Domnului^† întregului pământ.”