... A rămas Isus Singur

... Cu femeia care stătea la mijloc.

Cât de felurite sunt drumurile pe care oamenii ajung cu sufletul dezvelit, în faţa lui Isus.

Pe unul îl aduce la Hristos o boală, o nenorocire, un necaz,

pe altul o predică, o carte sau o cântare,

pe unul o rudă, un prieten, un binevoitor,

pe altul un duşman, sau mai mulţi.

Pentru fiecare om Dumnezeu a rânduit un prilej şi o cale spre a-l întâlni cu El, spre a ajunge în faţa Lui.

Tot ce s-a petrecut în viaţa noastră până când am ajuns în faţa lui Hristos, a fost lucrarea Sa.

Chemarea Lui şi grija Lui ne-a însoţit pe toate căile pe unde am umblat,

până ce am fost aduşi să-L întâlnim pe El.

Îndată ce L-am întâlnit apoi, urmează lucrarea pe care trebuie s-o facem noi. Urmează lucrarea credinţei noastre în Dumnezeiasca Ispăşire a Jertfei lui Hristos Domnul nostru, pentru noi urmează lucrarea căinţei şi a despărţirii noastre de păcat

şi urmează lucrarea dragostei şi a ascultării noastre depline şi până la sfârşit, de Duhul Domnului.

Femeia vinovată era osândită la moarte.

Şi de Legea lui Dumnezeu (Levitic 20, 10; Deut. 22, 22).

Şi de legile omeneşti de atunci.

Nimeni şi nimic n-o mai putea izbăvi, afară de Dumnezeu.

Dar între ea şi moarte, S-a aşezat Isus Hristos, Izbăvitorul.

Moartea n-a putut trece peste Isus, iar păcătoasa a scăpat, datorită preţului dat de Domnul şi primejdia în care S-a pus El pe Sine pentru ea.

Curând după aceea însă, când El trebuia să scape din ghearele morţii lumea întreagă, preţul plătit a trebuit să fie şi mai scump.

Moartea L-a ucis. Dar în clipa aceea,

- pentru Hristos şi pentru cei răscumpăraţi de El,

a murit şi moartea.

Isus Biruitorul morţii a Înviat, fiindcă era cu neputinţă să fie ţinut în ea,

iar împreună cu El, Dumnezeu ne-a adus la viaţă şi pe noi (Efes. 2, 4-6).

Nici noi nu vom mai muri niciodată, căci şi moartea noastră a murit (1 Cor. 15, 54-57).

Ci vii în vecii vecilor vom fi şi noi pe totdeauna cu El (1 Tes. 4, 17).

Şi ca El (1 Ioan 3, 2).

Prin El şi pentru El.

Slavă veşnică Numelui Tău Biruitor Isuse, Marele nostru Dumnezeu şi Mântuitor.

Tu pentru noi ai murit, fiindcă noi eram pierduţi şi păcătoşi.

Dar apoi ai şi Înviat tot pentru noi, fiindcă răscumpăraţi prin Sângele Tău, am fost izbăviţi pe vecii vecilor şi de păcat şi de moarte (Rom. 6, 4-10).

Ajută-ne să trăim de acum numai pentru Tine care ai murit şi ai Înviat pentru noi, o viaţă plină de rod sfânt,

prin care Tu să fii slăvit, iar noi fericiţi.

Amin.