
Suflete dragă, dacă L-ai aflat pe Isus,
dacă ai pornit la chemarea Lui pe urmele Lui şi ai ajuns la El,
dacă ai simţit uşurarea, iertarea, pacea părtăşiei cu El,
a binecuvântărilor dragostei frăţeşti şi bucuria tuturor acestora,
- te rugăm, te sfătuim, te îndemnăm cu lacrimi rămâi la El, acolo unde L-ai aflat! Şi-L slujeşte statornic cu roadele sfinte acolo, până la moartea ta de pe pământ, pe Domnul acolo.
Nu te lăsa amăgit de nimeni,
şi nu te mai muta nicăieri,
nu te mai schimba niciodată.
Să-ţi fie pildă cutremurătoare căderile şi pierzarea tuturor acelora, care după ce au venit la Isus şi au gustat din dragostea şi iertarea Lui, după ce au trăit şi simţit binecuvântările Sale,
- totuşi n-au rămas la El, în starea şi locul în care i-a chemat Dumnezeu!
Ci au trecut la o altă învăţătură călcându-şi legământul unic care era sfânt. Şi s-au prăbuşit prin tot felul de mutări de colo-colo, până s-au nimicit în păcate şi rătăciri.
Sau alţii, care au ajuns amăgiţi de alte ispite să caute foloase lumeşti după ce au ajuns la Domnul: locuri înalte, slavă lumească, afaceri urâte, laude zgomotoase, pâine nemuncită...
sau alţii care s-au întors iarăşi în mocirla din care fuseseră scoşi de harul lui Dumnezeu, la păcatele pe care le părăsiseră, la somnul morţii din care fuseseră treziţi - afundându-se din nou în mormântul şi pierzarea necredinţei (2 Petru 2, 20-21).
şi ţine-te de ele până la sfârşit trăindu-le cu toată evlavia şi credinţa,
fiind pildă tuturor.
Fără să batjocoreşti niciodată nici unul din lucrările sfinte.
Chiar dacă deocamdată n-ai deplină încredinţare nici a le face nici a nu le face. Respectă-le în tăcere şi în smerenie.
Şi cinsteşte pe aceia a căror minte luminată şi a căror inimă smerită Dumnezeu le-a încredinţat de-a lungul ascultării şi împlinirii lor, de tot adevărul Său.
Va veni vremea când Adevărul se va îndura şi de tine, dacă nu păcătuieşti împotriva Lui, prin necuviinţă.
Rămâi la Isus şi El te va lumina deplin cu privire la tot ceea ce este necesar vieţii şi trăirii tale în umblarea cu El.
Numai n-o lua înainte, ci rămâi cu El.
Iuda n-a rămas numai la Isus,
- Unul a căutat bani, altul lume, altul întâietate, altul slavă deşartă. Şi acestea i-au nenorocit pe toţi.
Dar sămânţa lor rodeşte mereu în Biserică până azi, căci neghina creşte mereu împreună cu grâul. Aşa că tu poţi vedea şi auzi pe destui astfel de fii ai neghinei, în Lucrarea lui Dumnezeu.
Exemplele lor să te înfioare, ca să te facă să te fereşti cu groază de astfel de prăbuşiri, căci va fi vai de ei.
Cât de mulţi sunt şi azi în lume din aceia care pot veni la Hristos, dar nu rămân la El. Se iau îndată după alţii şi lasă pe Isus.
Pot începe cu Hristos, cu Evanghelia Lui, cu Adevărul Său, dar îndată o iau în altă parte, vorbesc altceva, propovăduiesc altceva, urmăresc altceva. Ceasuri întregi vorbesc altceva. Viaţa întreagă umblă după altceva - şi nu după Hristos.
Ce durere este să auzi pe unii spunând:
- Da, da, foarte bine, Isus, Isus... Dar numai atât nu-i de-ajuns!
Mai trebuie şi cutare şi cutare...
şi încep să înşire laude despre marfa deosebită pe care o oferă prăvălia lui, în schimbul părăsirii credinţei tale şi a călcării legământului tău.
Tot ce-ţi oferă el n-are nimic nici cu naşterea din nou, nici cu roadele firii duhovniceşti, ci numai cu el, şi cu interesul alor lui.
Dar tu iubite suflete lasă-i pe toţi aceştia, căci sunt nişte călăuze oarbe, care se pierd mai întâi pe ei înşişi sigur, iar apoi pe cei ce îi urmează.
Roadele Duhului Sfânt nu depind de locul în care te vei duce, ci de starea pe care o ai. Cine poate fi aur, este aur acolo unde se găseşte! Cine nu, acela nu va fi nicăieri.
Cine este un pom bun, acela rodeşte acolo unde a fost sădit de către Stăpânul de la început, - cine nu este, acela nu va rodi nici unde s-ar muta el, până la foc.
Tu iubitul meu nu-l urma şi nu-ţi încredinţa mântuirea ta nici unui astfel de îndrumător. Rămâi cu Isus acolo unde L-ai aflat cu adevărat când ai venit la El.
Căci aceasta va fi fericirea şi bogăţia ta, a inimii tale, a predicii tale, a rugăciunii tale şi a trăirii tale. În Biserica şi în adunarea în care te-a născut El.
Ţine-te în totul totului tot numai de Domnul Dumnezeul tău (Deut. 18, 13), între fraţii tăi şi în credinţa ta, căci atunci te vei mântui şi pe tine şi pe cei ce te vor asculta (1 Tim. 4, 16).
Doamne Isuse Hristoase,
păstrează-ne mereu lângă Tine şi la Tine întotdeauna.
În vorbirea noastră să rămânem la Tine,
în necazurile noastre să rămânem la Tine,
în vremile de fericire pentru noi să rămânem alipiţi de Tine,
iar în bolile şi în prigoanele noastre să nu ne despărţim niciodată de Tine,
Amin.