De la începutul acestei vorbiri a lui Isus,
și de la începutul lumii, El Hristos Domnul, le spunea: Eu sunt Lumina, Eu sunt Pâinea, Eu sunt Apa, Eu sunt Viața.
Cum le putea spune oare toate acestea mai limpede și mai adevărat, ce și cine este El?
Cum le putea explica mai clar, că El este Dumnezeu Adevărat din Dumnezeu Adevărat?
Acești oameni ar fi vrut ca Isus să scoată din buzunar un act făcut de alți oameni și în care să se poată vedea un nume de om și un chip omenesc,
- ca să știe adevărul despre un individ.
Așa putea să se legitimeze un om cu nume de om și cu chip de om.
Dar Dumnezeu, El Însuși, n-are un chip, după cum lumina n-are nici un chip,
după cum viața n-are un chip, un singur chip,
după cum puterea și căldura n-au un chip.
Dumnezeu are mii de chipuri, dar nici unul nu-i deplin și unicul.
Dumnezeu, El Însuși, n-are nici nume. Are mii de numiri, dar nici unul din câte le putem noi cunoaște nu-i deplin, nici cel unic.
Chipul Lui Unic și Numele Lui Cel Unic, pe pământ, oamenii nu le pot nici vedea nici cunoaște (1 Ioan 3, 2; Apoc. 2, 17 și 19, 12).
Numai le bănuiesc doar sufletele care umblă și care trăiesc în Hristos.
Dar așa cum sunt ele în adevăr, Le vor vedea, și Le vor cunoaște, numai când vor fi în veșnicie, cu Hristos,
Acum, singurul fel în care poate Hristos să ne spună cine este El, este felul în care ne-a spus.
Dacă oamenii Îl zugrăvesc pe Dumnezeu, într-un fel sau în altul, acum,
cu condeiul și cu dalta lor,
sau cu cuvântul și cu penelul lor,
- este numai pentru a ni-L putea apropia de priceperea noastră atât de mărginită,
și de simțirile noastre, atât de neputincioase,
ca noi să ne putem face o idee despre El.
Cum zugrăvește un copilaș soarele, un cerculeț și câteva linii...
... Altfel, cum să ni-L putem înfățișa într-o anumită vârstă și stare pe El care nu are nici vârstă, nici stare, nici margini!...
O Dumnezeule Veșnic Slăvit și Minunat,
ce strălucit și fericit trebuie să fie Numele Tău care este de mărimea și de strălucirea Ta...
Ajută-ne să ajungem odată să-L cunoaștem și să-L putem rosti și cânta dintr-o stare vrednică de El.
Iar până atunci dă-ne bucuria și puterea de care avem trebuință ca reprezentându-Te sub forme și numiri mijlocitoare,
după priceperea noastră și după năzuința noastră,
să le depășim mereu, apropiindu-ne de înțelegerea și pătrunderea Aceluia care este Adevărata și Ultima.
Amin.