... Din inima lui vor curge...
Traian Dorz - Hristos - Învățătorul nostru
Tot ce va vorbi un credincios adevărat al lui Hristos, din inima lui va curge.
Fiindcă omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui (
Matei 12:35 – Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.
Matei 12, 35). Tot ceea ce face un credincios adevărat, face din inima lui. Căci face ca pentru Dumnezeu, nu ca pentru oameni (
Coloseni 3:23 – Orice faceţi, să faceţi din toată inima, ca pentru Domnul, nu ca pentru oameni,
Colos. 3, 23). Cuvântul lui Hristos locuind din belşug în inima celui credincios, el va avea o inimă de înţelepciune, de iubire, de bunătate, de curăţie şi de smerenie.
Tot ce se va revărsa de la el spre alţii, se va revărsa din plinătatea acestui conţinut. Şi va fi mereu cald, iubitor, frumos, folositor şi rodnic.
Vorbirea lui va fi cu har, dreasă cu sare, dând lumină şi putere celor ce-l vor asculta (
Coloseni 4:6 – Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să răspundeţi fiecăruia.
Colos. 4, 6). Fiindcă va curge dintr-o inimă ascultătoare de Dumnezeu.
Privirea lui va fi luminoasă, curată, caldă şi dreaptă, pentru că ochii lui vor fi oglinda unei inimi la fel.
Faptele sale bune, cuviincioase şi rodnice vor fi binecuvântate şi privite cu bucurie şi de Dumnezeu şi de oameni,
fiindcă vor curge din inima lui curată şi plină de bunătate.
Scrisul lui va fi totdeauna mişcător,
melodiile lui vor fi totdeauna dulci şi înviorătoare,
cântările mereu tot mai plăcute şi mai frumoase,
mărturisirea va fi tot mai limpede şi mai caldă, - pentru că toate acestea vor curge dintr-o inimă simţitoare, liniştită şi alipită de Hristos.
O cât de bine se cunoaşte tot ce curge dintr-o astfel de inimă.
- Inima care este cu adevărat bună, şi credincioasă, nu va scoate din ea nimic din obligaţie, nici din interes, nici din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, din ambiţie firească,
ci va scoate din lacrimi, din jertfe, din iubire, din tăcere, din străfundurile ei curate, totul.
De aceea tot ce iese dintr-o astfel de inimă, va pătrunde şi la inimile altora mişcându-le.
Fiindcă inimile omeneşti au între ele un alt grai decât buzele:
au graiul inimilor, pe care doar ele şi-l simt şi şi-l cunosc, acesta este dincoace de graiul iubirii. Şi dincolo de el.
Graiul acesta este sincer şi deschis, fără nici o prefăcătorie şi arată limpede ce simte, fie că este vorba de iubire, fie că este de ură.
Căci şi dragostea şi ura, când sunt mari şi adevărate, sunt amândouă sincere, şi nu pot fi ascunse inimilor.
Iar ele îşi răspund una alteia la fel.
Ochii sunt atunci numai o fereastră prin care inimile se privesc şi îşi răspund.
De aceea ochii nu pot minţi ca buzele.
O, Izvor al harului Ceresc, Isuse Dulce şi Scump,
Te rugăm fă să Te avem totdeauna din plin în noi pentru ca toate lucrările inimii şi minţii noastre să fie pline de conţinut sfânt şi înalt, inspirat şi izvorât din Tine.
Şi depărtează din inima noastră şi din Lucrarea Ta, orice nu vine de la Tine şi nu Te aduce pe Tine la noi şi în noi.
Dă-ne duhul prin care să putem cunoaşte şi îndepărta tot ce este străin de Tine.
Amin.