Oare nu vă gândiți că este în folosul vostru să moară un singur om pentru norod, și să nu piară tot neamul?
Caiafa vorbea cu foarte mult vicleșug.
Omul care avea datoria, ca în clipa marii hotărâri să se uite pe sine și să stea plin de cutremur înaintea lui Dumnezeu și înaintea conștiinței sale, pe vârful dreptății, acum vorbea pentru forțarea luării unei hotărâri nedrepte.
Omul acesta nu-și dă seama cu ce vină grea se acopere, pentru gândul rău și ascuns de care este îndrumat în ceea ce urmărește.
Gândul lui era folosul său și al tagmei sale.
Folosul urât al câștigului mârșav
și al păstrării unor practici vinovate
și al continuării unor afaceri necurate
și al trăirii într-un fel păcătos
pe care Hristos le condamna, dar de care atât Caiafa cât și ceilalți ca el, nu doreau să se lepede...
Trăirea în aceste păcate și continuarea acestui fel nelegiuit de viață - și-l apărau cu atâta furie, încât toți cei ce le-ar fi amenințat acest folos era lovit necruțător.
Nu vă gândiți - le zice el celorlalți - că este spre folosul vostru să moară un om!...
Grozav, ce monstru devine omul stăpânit de păcat și orbit de mândrie și pătimaș în hotărâri și nestăpânit în răzbunare.
Pentru el nu mai contează viața nici unui om, sau a unei mulțimi, nu contează nici nedreptatea unei sentințe.
Nu mai contează nici nelegiuirea...
- Contează numai folosul său.
Dacă este în folosul său să moară un om nevinovat, el caută să facă aceasta fără nici o jenă, mai pe față, mai în ascuns. O, câte crime de astea s-au făcut și se fac încă.
Dacă este în interesul său, să fie nimicită o familie, o căsnicie, satisfacția sa, scopul său.
Vai de casa și de neamul care are un astfel de om, vai și de prezentul și de viitorul acelora.
Dar când acela care a fost călăuzit de un astfel de diavolesc fel de a gândi, nu este numai el singur - ci mai sunt în jurul lui și alții mulți, care mai gândesc tot așa, atunci ce mai poate face cel nevinovat?
Judecățile pe care le fac ei, sunt nerușinat de nedrepte.
Hotărârile luate, sunt strigător la cer de ucigașe.
Mijloacele sunt blestemate, cumplite, îngrozitoare,
iar motivările, sunt revoltător de mincinoase. Toate urmărind un singur scop: folosul urât sau răzbunarea vinovată a păcatului lor, indiferent ce preț cere acest folos mârșav.
O, omule, cutremură-te totdeauna în fața răspunderii pe care o ai, când iei o hotărâre într-o chestiune duhovnicească.
Stai în fața lui Hristos, în fața conștiinței și în fața adevărului, dezbrăcat de prejudecăți, de patimi și de interese.
Judecă problema lui Hristos nu la întunericul foloaselor tale sau ale partidei tale, - ci la lumina curăției și a dreptății.
Ia hotărâri cinstite și sănătoase, nu părtinitoare și pătimașe.
Teme-te de Dumnezeu și de judecata conștiinței tale, mai mult decât de oricine.
Nu sacrifica pentru folosul tău nici cel mai mic drept al cuiva, oricine ar fi fost acela.
Nu-ți cumpăra foloasele tale, cu suferința, cu lacrimile și cu durerea nimănui.
Nu urmări folosul tău în paguba altui semen al tău niciodată, ci mai degrabă jertfește-ți folosul tău spre binele altuia.
Teme-te de urmările blestemate și osândite ale fiecărei nedreptăți săvârșite - și nu o face față de nimeni.
Nu o face niciodată, nimănui și niciunde, în nici un fel de împrejurări și în nici o măsură.
Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, și judecata aceasta se va face cu privire la tot ce este ascuns, fie bine, fie rău (Ecles. 12, 14).
Și nu vei putea scăpa nicăieri, de urmările veșnice ale faptelor tale.
Omule, teme-te și nu face rău.
și față de care nimic nu este, și nu poate rămânea ascuns.
Te rugăm, ai milă de toți acei oameni care sunt robiți interesului și care caută numai foloasele personale în tot ce fac și urmăresc.
Trezește-le conștiința îngrozită în fața păcatului de care sunt orbiți și robiți
și împiedică-i a mai lua hotărâri, care să fie robite numai acestui păcat.
Ci luminează-i Doamne pe toți să se teamă de Tine,
să aibă respectul față de Adevăr,
să se îngrozească de nedreptate
și să se ferească de gândul ucigaș.
Iar pe acei care au și ajuns să facă aceste mârșăvii înaintea Ta și în contra Ta, Te rugăm scapă-i de ghearele diavolului lăcomiei și al răutății, înainte de a fi prea târziu,
și dă-le o pocăință tot așa de mare cât de mare este păcatul lor, ca să poată fi salvați.
Amin.
+
Fiii mei, luați aminte la-nțeleapta mea povață:
Adevărul totdeauna oricui spuneți-l pe față
nu-l ascundeți niciodată
nici de frică
nici pe plată
nici nu-l spuneți pe la spate
ori cu-o vorbă supărată
- căci numai spunându-l bine, va fi inima-mpăcată.